În ultimii 30 de ani, mai multe articole ale Constituției au declanșat dezbateri aprinse, critici și cereri de modificare a Legii fundamentale:
- „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”;
Articolul nu precizează că numirea se face din partea partidului care a obținut cele mai multe voturi.
- „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”;
În acest articol s-au împotmolit multe dintre anchetele procurorilor anticorupție după ce parlamentarii au respins cererea DNA de începere a urmăririi penale față de unii membri ai guvernului.
- „Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă”;
Prevederile cu privire la CSM au fost criticate pentru durata excesivă a mandatului membrilor Consiliului, dar și pentru faptul că prin prezidarea ședinței, președintele țării citește și supune la vot ordinea de zi, fără a o putea modifica.
- „Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei initiative”;
Articolul face aproape imposibilă revizuirea Constituției prin inițiativă cetățenească, având în vedere că trebuie adunate 20.000 de semnături în fiecare județ.
- „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”;
Ultima parte a acestui articol a fost ani de zile subiect de dispute după ce procurorii au atras atenția că averile ilicite nu pot fi confiscate deoarece cei acuzați nu trebuie să dovedească în instanță că și-au strâns averea din infracțiuni, acest lucru revenind organului de anchetă.
Sistemul judiciar are nevoie de modificarea Constituției
Fostul președinte al Comisiei Juridice a Senatului, Péter Eckstein-Kovács, consideră și că adoptarea Constituției din 1991 era imperios necesară.
„Părerea mea este că această Constituție nu este atât de rea pe cât spun unii. Are câteva elemente cheie care asigură sistemul 'checks and balances'. Acesta are suficiente frâne în calea instaurării unui regim dictatorial. Pe de altă parte, Constituția poate fi revizuită pentru că timpul a trecut și hibele ei au ieșit la iveală. Însă, principiile de bază ar trebui păstrate”, a declarat Péter Eckstein-Kovács pentru Europa Liberă.
Ce ar trebui schimbat în actuala Constituție? În primul rând ar trebui definite mai bine rolurile instituțiilor din sistemul judiciar și numirile politice din instituțiile de stat din subordinea Parlamentului, spune acesta.
„Rolul Curții Constituționale ar trebui circumscris mai bine. Apoi Rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Avocatului Poporului. Urmează a fi definite procedurile prin care majoritatea parlamentară poate să schimbe conducerile Radioului și ale Televiziunii Publice, sau numirile în Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Nu ar trebui schimbat sistemul semiprezidențial actual, președintele nu ar trebui ales de Parlament”, mai consideră Eckstein-Kovács.
Mandate prea lungi
În ceea ce privește durata mandatelor din CSM și CCR, fostul senator arată că acestea sunt de șase, respectiv nouă ani, deoarece așa era regula în 1990 în majoritatea statelor din Estul Europei.
„Au avut un rost pentru că ele depășesc un ciclu parlamentar și asigură, astfel, stabilitatea instituțiilor. Dar, pe de altă parte, nu pot fi de acord ca reprezentanții societății civile în CSM, de exemplu, să fie aleși de Senat fără nicio verificare prealabilă. Nu știu acum cine sunt, dar în mandatul anterior era în CSM un reprezentant al unui sindicat al șoferilor”, mai arată fostul senator.
Despre articolul din Constituție care arată că se prezumă că averile au fost dobândite licit, fostul președinte al Comisiei Juridice din Senat spune că acest articol poate fi modificat, dar după o serie de discuții ample.
„Stabilitate politică precară"
Emil Boc este profesor de Drept Constituțional la Facultatea de Drept din Cluj și fost premier al României. El este de părere că adoptarea legii fundamentale în urmă cu 30 de ani a reprezentat intrarea României în rândul țărilor democratice.
„Era absolut necesară o nouă Constituție, dar, în același timp, ea trebuie adaptată după 30 de ani. Am mai făcut acest lucru în 2003 odată cu intrarea României în Uniunea Europeană și în NATO, avem nevoie de o îmbunătățire acum. În primul rând, regionalizarea țării, care nu a fost cuprinsă în Constituția din 1991. Nu sunt reglementate regiunile. Apoi problema dizolvării Parlamentului. Aceasta este o practică constantă în democrațiile lumii, la noi este foarte dificil de pus în operă.
Avem o stabilitate politică precară, de aceea trebuie adoptat modelul german, adică atunci când propui demiterea unui premier, imediat propui pe altcineva, nu ca la noi, am stat două luni fără prim ministru. La noi, președintele aproape nu poate dizolva Parlamentul, dar Parlamentul poate suspenda foarte ușor președintele”, a declarat Emil Boc pentru Europa Liberă.
În ceea ce privește alegerea președintelui de Parlament, idee vehiculată tot mai mult de vectorii politici în ultima vreme, Boc este de părere că trebuie întrebat poporul dacă dorește acest lucru.
„Potrivit actualei Constituții, președintele are o legitimitate foarte mare, dar are foarte puține puteri. Dacă se discută despre posibilitatea alegerii președintelui de către Parlament, ar trebui mai întâi organizat un referendum și întrebat poporul dacă dorește să-și aleagă sau nu direct președintele”, mai susține Boc.
