În opinia CCR, Parlamentul a tergiversat procedura specifică unei moțiuni de cenzură iar „acțiunile incoerente" ale legislativului sunt cele care au generat un conflict de natură constituțională, nu actul depunerii moțiunii USR PLUS - AUR.
Curtea Constituțională spune, în motivarea publicată luni, că preşedintele Camerei Deputaţilor (Ludovic Orban) trebuia să informeze Guvernul în ziua depunerii moţiunii, Birourile Permanente Reunite trebuiau să se întrunească şi să stabilească un calendar iar moţiunea de cenzură trebuia dezbătută şi votată.
Pe 8 septembrie, Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”.
Moțiunea de cenzură, spunea guvernul, ar fi fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.
De fapt, sesizarea guvernului la CCR era de natură a tergiversa debarcarea lui Florin Cîțu de la șefia Guvernului, singura poziție din care, remarcă analiștii, putea aloca fonduri primarilor PNL, prin programul PNDL3, aceiași lideri locali care aveau să aibă un cuvânt de spus la congresul de alegere a noului președinte al PNL, unde Cîțu avea să și fie ales președinte pe 25 septembrie.
CCR a dat termen de soluționare a sesizării guvernului pentru 28 septembrie, adică la trei zile după data stabilită pentru congresul de alegeri al PNL.
Jocul politic făcut de CCR
Prin decizia sa dată pe 28 septembrie, CCR a împăcat și Guvernul și inițiatorii moțiunii, considerând că există un conflict constituțional între guvern și parlament, dar admițând că moțiunea trebuie să-și urmeze traseul său parlamentar.
Blocajul aplicării deciziei s-a produs în Birourile Permanente Reunite din Parlament, care au motivat lipsa deciziei propriu-zise la care să se raporteze pentru a da drumul moțiunii în parlament.
Moțiunea USR PLUS și AUR nu a primit pe 28 septembrie votul Birourilor Permanente Reunite (BPR) în care PNL a beneficiat de sprijinul PSD împotriva introducerii acesteia în calendarul de vot și dezbateri al Parlamentului.
Între timp, guvernul a fost demis prin moțiunea de cenzură a PSD.
La momentul refuzului BPR, parlamentarii PSD și cei ai PNL au motivat că, în lipsa motivării deciziei CCR, nu se pot supune acesteia doar în baza unui comunicat emis de CCR.
În acest moment, partidele sunt deja invitate la negocieri, la Cotroceni, pentru constituirea unei coaliții de guvernare și desemnarea unui nou premier.
Motivarea deciziei CCR capătă, așadar, un caracter formal, decizia nemaiputând să slujească pe fond celor care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva guvernului PNL, în speță USR și AUR și cărora judecătorii CCR le-au dat dreptate, în principiu, atunci când au decis că „Parlamentul urmează să dezbată moţiunea depusă şi să îşi exprime poziţia prin vot.”
Rolul acestei ultime decizii rămâne, așadar, cel mult de a stabili o jurisprudență în domeniu, a cărei modalitate de statuare atrage din ce în ce mai multe critici.
Stelian Ion: Parlamentul, ținut în loc de CCR
Tot mai multe voci consideră că CCR a devenit instrument în slujba unor forțe politice și nu organ de verificare a constituționalității unor demersuri sau legi.
„Parlamentul a fost ținut în loc zile în șir de CCR, iar aranjamentul politic de la congresul PNL nu a fost stricat”, spunea fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, la momentul anunțului CCR privind moțiunea de cenzură împotriva guvernului Florin Cîțu.
El a spus că „este nevoie de o reformă reală a CCR”.
„Abia azi, la peste 20 de zile irosite, CCR spune că moțiunea de cenzură trebuie dezbătută, chiar dacă a constatat și un conflict juridic Parlament-Guvern privind modalitatea în care a fost comunicată”, declara fostul ministru al Justiției cu privire la implicarea CCR într-un joc politic care a dat câștig de cauză premierului Florin Cîțu. Acesta a fost demis între timp de parlament, dar prin voturile date de USR, PSD și AUR la moțiunea inițiată între timp de PSD.
CCR: Nu contează cum sunt transmise semnăturile câtă vreme autorii și le asumă
Un beneficiu sigur al motivării dată publicității luni, 11 octombrie, de Curtea Constituțională este aflarea faptului că parlamentarii pot depune semnăturile pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură atât în original, cât şi în copie prin telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere.
Una din problemele semnalate de Guvern se referea la faptul că tabelele iniţiale de semnături prezentau numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ştersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar ulterior au fost adăugate tabele cu alte 34 de semnături olografe ale parlamentarilor.
Cu o nuanță de ironie la adresa inițiatorilor sesizării, guvernul condus de Florin Cîțu, CCR spune că nu este de competenţa sa să verifice dacă listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri.
De asemenea, mai spune CCR, nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie -, astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumţia de veridicitate iar semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa sa neechivocă de a iniţia o moţiune de cenzură.
Iar faptul că, dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moţiunea de cenzură iniţiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost „re-depuse" la data de 6 septembrie 2021 în original, nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţiale depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură, mai spune CCR.
De asemenea, CCR arată că moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR a fost semnată de 124 de deputaţi şi senatori în condiţiile în care numărul minim necesar pentru iniţierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor), ceea ce o face validă.
„În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale”, spune CCR.
Mai mult, judecătorii constituționali spun că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere şi nici Guvernul nu au competenţa de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original şi de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original.
„Totodată, realizarea unui asemenea control nu ţine nici de competenţa Curţii Constituţionale. Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanţă constituţională, întrucât nu vizează/influenţează exigenţa constituţională referitoare la numărul minim de deputaţi/senatori semnatari ai moţiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competenţa Curţii Constituţionale", precizează CCR în motivarea publicată pe pagina de internet a Curții, luni, dar care nu mai putea fi accesată la câteva ore de la publicare.
