Disputa a căpătat proporții în perioadele de coabitare - când președintele a venit dintr-o tabără politică diferită de cea a Guvernului și a majorității parlamentare. În aceste perioade, de la Traian Băsescu până astăzi, rolul președintelui, așa cum a fost descris de Constituție, a tot intrat la apă. Iar asta a fost posibil fără modificarea Legii fundamentale, ci prin interpretări diferite pe care le-a dat CCR. Asistăm, de fapt, de câțiva ani, la mutilarea atribuțiilor prezidențiale, iar campania electorală pe care am încheiat-o tocmai pe acest subiect l-a lăsat în surdină.
Ce atribuții au zburat din mâna președintelui
Deși a rămas neschimbat articolul 94 din Constituție, care îi dă dreptul să numească diferite persoane în funcție, s-au schimbat doar legi. Așa s-a ajuns ca
șeful ANCOM (autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor), printr-o modificare a legii de funcționare, să nu mai fie numit de șeful statului, ci de Parlament. Modificarea a făcut-o PSD când l-a numit pe Sorin Grindeanu, fostul premier infidel lui Liviu Dragnea, după ce a revenit la tradiționala loialitate.
șeful DIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne. Doar prin schimbarea legii, președintele țării a fost scos din procedura de avizare a șefului acestui departament. Până atunci, președintele era cel care își dădea acordul în privința acestei numiri, în calitatea sa, prevăzută de Constituție, de șef al CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării). PSD, în actualul mandat, a lăsat doar în puterea premierului să-l numească pe șeful de la „Doi Ș-un sfert”, la propunerea ministrului de Interne.
șeful Statului Major General ar Armatei. Președintele nu-i mai poate prelungi mandatul cu un an, așa cum scria în Legea MApN. Este o decizie a CCR, după diferendumul dintre PSD și Klaus Iohannis pe marginea menținerii cu un an în funcție a generalului Ciucă în fruntea Armatei. Iohannis a câștigat în instanță, însă a pierdut în fața judecătorilor CCR.
semnează ca primarul revocarea șefului DNA. Este tot o decizie a CCR, care a privit-o pe Laura Codruța Kovesi. Tudorel Toader și PSD au cerut demiterea lui Kovesi înainte de a i se încheia mandatul, iar șeful statului nu mai poate refuza solicitarea unui ministru, deși este implicat în numirea acestuia. Chiar dacă propunerea vine de la un ministru, poziție inferioară în ierarhia statului, în comparație cu cea a președintelui, ales prin vot direct de cetățeni. În acest caz, CCR i-a at și un termen - „deîndată”.
decor la numirea șefilor de parchete naționale și a președintelui Înaltei Curți. S-a întâmplat prin modificarea Legilor Justiției, mai exact a Legii 303/2004, iar CCR a consimțit. Curtea Constituțională s-a pronunțat în 2018 pe conflictul iscat de slăbirea puterilor șefului statului în privința numirii șefilor parchetelor naționale. Motivarea i-a păstrat președintelui dreptul de a numi procurorii de la conducerea DNA, a DIICOT și a Parchetului General, însă l-a și cenzurat deopotrivă. Poate respinge o propunere a ministrului Justiției, însă o singură dată și după avizul CSM. Până la modificarea Legii 303/2004, nu era limitat dreptul șefului statului în această chestiune.
se supune premierului când acesta revocă un ministru. Decizia a fost a CCR, după ce Viorica Dăncilă a reclamat refuzul lui Klaus Iohannis de a o demite din funcția de ministru al Justiției pe Ana Birchall, exclusă ulterior din PSD. „Fără a avea un drept propriu de apreciere, Președintele trebuie să se conformeze într-un termen legal de 15 zile de la data propunerii primului-ministru”, a scris CCR în decizia prin care i-a mai aplicat șefului statului o amputare a atribuțiilor.
este obligat să numească un ministru interimar, pe care premierul are toată libertatea să-l numească. Este decizie din ultimele luni a CCR, dominat de PSD, care i-a dat dreptate Vioricăi Dăncilă pe când era prim-ministru, a patra funcție în ierarhia statului.
În această enumerare, ar fi putut intra și o altă solicitare a PSD - ca șeful statului să nu mai poată convoca un referendum la data la care dorește, după ce au existat chiar și încercări de limitare a domeniilor în care cel ales prin vot direct de cetățeni poate chema poporul la plebiscit. CCR a respins aceste încercări ale PSD, partid care nu a mai dat un președinte în ultimii 15 ani.
Facebook Forum