Linkuri accesibilitate

Controversata lege a repatrierii aurului, retrimisă în Parlament de Klaus Iohannis


Desen de Dan Perjovschi

Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexaminare legea inițiată de Liviu Dragnea privind repatrierea a 91,5% din aurul depozitat în străinătate. Șeful statului susține că modificările la Statutul BNR pot crea un precedent periculos pentru elaborarea și implementarea politicii monetare.

Este vorba despre Legea de repatriere a depozitelor de aur ale României, inițiată de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, de la PSD, în pofida criticilor care invocau lipsa de oportunitate și pericolele la care se expune România, formulate de opoziție și, inițial, și de Banca Centrală.

Șeful statului consideră că modificările legislative pot afecta atribuțiile BNR și „să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislației BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) și cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) și să genereze dificultăți în aplicare".

Administrația Prezidențială consideră că "soluția legislativă preconizată nu ține cont de actualul context intern şi internațional, de rolul rezervelor internaționale şi nici de consecințele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în țară".

"În acest context semnalăm că inițiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantității de aur depozitată în străinătate. Astfel, una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale", mai arată Președinția.

Instituția consideră că intervenția legislativă ar putea limita dreptul BNR de a utiliza rezervele de aur și astfel să crească costurile de finanțare.

"Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor", conform sursei citate.

Totodată, președintele semnalează faptul că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate se stabilește prin politica monetară implementată prin decizia băncii centrale și nu din intervenții legislative, "nesusținute de fundamente de ordin tehnic sau economic".

Cererea de reexaminare semnată de Klaus Iohannis arată că "modificarea intempestivă a unor instrumente prevăzute în statutul BNR sau a modului în care acestea funcționează se poate constitui într-un precedent periculos pentru elaborarea și implementarea politicii monetare și, implicit, pentru funcționarea BNR".

Administrația Prezidențială argumentează că modificarea statutului BNR trebuie făcută și prin consultări cu Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a eficientiza activitatea băncii centrale.

"Din perspectiva afectării instrumentelor de care BNR dispune conform Legii de funcționare, modificarea Statutului Băncii Naționale a României prin norma de la articolul unic pct. 1 nu trebuie să se îndepărteze de la cadrul instituit prin Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), prin Statutul SEBC (Sistemul European al Băncilor Centrale - n.r.) și cel al BCE", mai arată cererea de reexaminare.

De asemenea, potrivit Administrației de la Cotroceni, modificarea Statutului BNR fără consultarea anterioară cu organismele monetare europene "îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat".

Cererea de reexaminare mai arată că actul normativ "generează incertitudine cu privire la modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România".

Președinția consideră că este nevoie de o evaluare a costurilor privind măsuri precum transportul, paza și asigurarea aurului în raport cu sumele care nu vor mai fi plătite pentru depozitare.

Pe 26 iunie, Curtea Constituțională a respins sesizarea PNL și USR pe proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate. Judecătorii CCR au decis să respingă sesizarea pe motiv de oportunitate.

Pe 24 aprilie, Camera Deputaților a adoptat în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind repatrierea aurului.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG