A fost adoptat cu 32 de voturi pentru și va ajunge în dezbaterea Senatului pe 27 mai.
Legea are un caracter exceptional, iar graba este justificată de calendarul stabilit de președintele Emmanuel Macron pentru restaurare- 5 ani. Opoziția acuză însă ca adevăratul motiv al termenelor reduse și abaterilor de la normele legislației în domeniu ar fi Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
”Ne confruntăm cu o situație fără precedent. Lucrarea care urmează este excepțională, ambițioasă, unică. Nu se ridică problema de a pune sub semnul întrebării principiile fundamentale ale păstrării patrimoniului ", ci de a" economisi timpul în procedurile administrative ", a argumentat ministrul Culturii, Franck Riester. ”Munca nu se va face în grabă”, a dat el asigurări, citat de Le Monde.
Dezbaterile aprinse s-au axat pe două chestiuni care deja au generat controverse publice: gestionarea donațiilor- anunțate a fi de aproximativ 1 miliard de euro- și ”restaurarea identică”.
În ce privește prima problemă, proiectul de lege ratifică data subscripției publice ca fiind 16 aprilie și prevede că toți banii strînși vor fi donați statului sau unei instituții publice. De asemenea, donatorii individuali vor beneficia de o reducere a impozitului de 75% până la o limită de 1000 de euro, termenul acestei derogări fiind 31 decembrie 2019. Ministrul Culturii a dat asigurări că toate donațiile vor merge în întregime la Catedrala Notre Dame.
Experţii au estimat că restaurarea ar urma să coste între 600 şi 700 de milioane de euro. Au existat propuneri ca diferenţa de bani rămasă după restaurare să fie folosită pentru reabilitarea unor alte biserici şi catedrale aflate în stare de degradare. Aproape 1000 în întreafga Franță.
Cea mai controversată prevedere a proiectului, care a generat discuții aprinse la dezbaterea de vineri din Adunarea Națională, este crearea unei instituții publice care să coordoneze și să realizeze studiile și proiectele de restaurare. Republicana Constance The Grip pledează pentru o restaurare "identică", pentru a "împiedica gesturile arhitecturale care merg prea departe", iar, Nicolas Dupont-Aignan, liderul Debout France, a decis să lanseze o petiție în acest sens. Pe de altă parte, Anne Brugnera, République En Marche, susține că acest lucru este "de fapt imposibil, chiar nerealist".
Deci, cum se va face reconstrucția? Identic sau integrând elemente de modernitate? Căutând 1.600 de stejari pentru refacerea întregii charpante sau folosind beton? Cea mai mare îngrijorare o generează reconstrucția faimoase ”Săgeți”, distrusă completul în incendiul din aprile, la care Emmanuel Macron s-a referit evocând un ”gest contemporan”. De altfel și ministrul Culturii, a spus în parlament că trebuie să aibă loc o ”dezbatere patrimonială, iar creativitatea să se exprime”, argumentând că proiectul Săgeții a fost ales ”după o competiție”.
Spiritele mai sunt însă incinse și de prevederile din lege prin care guvernul poate să renunțe la norme referitoare la urbanism, protecția mediului, achizițiile publice și conservarea patrimoniului. Acuza este aceea că guvernul vrea să își dea ”un cec în alb” prin care să încalce toate regulile pentru a grăbi lucrurile.
Construcția catedralei Notre Dame a început în 1160, iar mare parte din lucrări au fost terminate în anul 1260. Construită din blocuri din calcal lutețian, sfărâmicios și puțin rezistent la foc, și mortar din var simplu, structura catedralei a supraviețuit incendiului din aprilie 2019 doar prin intervenția pompierilor.
De-a lungul secolelor, catedrala a suferit numeroase modificări, iar în timpul revoluției francize a fost desacralizată și transformată în depozit. În 2 decembrie 1804, catedrala devine decorul pentru ceremonia de încoronare ca împărat a lui Napoleon.
Facebook Forum