Cinci dintre cei 14 candidați la alegerile prezidențiale au șanse să intre în turul II, conform sondajelor. Toți se prezintă capabili să navigheze România printre nenumărate probleme, interne și externe, în vremuri ce se anunță tulburi. Campania electorală a scos la iveală și controversele din jurul lor. Europa Liberă prezintă, într-o serie publicată înaintea votului de pe 24 noiembrie, care sunt acestea. În acest episod: Elena Lasconi, lidera USR.
Dă click pe candidatul care te interesează
Elena Lasconi, candidata USR, are un parcurs mai puțin controversat prin comparație cu adversarii săi, poate și pentru că este relativ nouă în politica mare. Dar asta nu înseamnă că drumul nu îi este presărat cu gafe și inconsistențe de discurs.
Lasconi este plasată în sondajele de opinie în plutonul celor care au șanse să intre în turul al doilea de scrutin, dar cifrele variază de la un sondaj la altul.
Referendumul pentru familie
Elena Lasconi a intrat brusc în atenția opiniei publice în noiembrie 2023 când, la o emisiune TV, a declarat că a votat „DA” la referendumul pentru familie, care propunea introducerea în Constituție a definiției familiei ca fiind „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.
O afirmație care venea pe contrasens cu valorile și poziția Uniunii Salvați România (USR), care a boicotat referendumul și care susține parteneriatul civil. Din acest motiv, afirmația sa a luat prin surprindere partidul și, mai ales, conducerea de la acea vreme a acestuia.
Adevăratul scandal a izbucnit în momentul în care fiica sa, Oana Lasconi, 31 de ani, stabilită la Paris, s-a dezis de mama ei în termeni duri.
„Sunt absolut dezgustată, dezamăgită și șocată. Nu-mi vine să cred că persoana pe care am susținut-o în cariera ei politică s-a dovedit a fi o homofobă. Nu am cuvinte”, a spus Oana Lasconi, într-un video pe Instagram.
Ulterior, Oana Lasconi a spus pe contul său de Instagram că regretă ieșirea, făcută sub imperiul unei „emoții extreme”.
Conducerea partidului a retras-o pe Elena Lasconi de pe listele pentru europarlamentare, unde era pe prima poziție. A fost momentul unei rupturi între Lasconi și Cătălin Drulă, președintele de atunci al USR.
După alegeri, unde USR a obținut un scor de doar 8%, Drulă și-a dat demisia și Lasconi a fost aleasă președintă.
Între progresism și conservatorism
În campania electorală Elena Lasconi a încercat să exploateze filonul ortodoxist, purtând o cruce vizibilă la gât, dar și cel naționalist; brațara tricoloră este nelipsită de la încheietura mâinii, în ideea că va atrage de partea sa electorat din cât mai multe zone. Ea a urmărit și electoratul altor partide de dreapta, cum ar fi PMP sau Forța Dreptei.
Nu s-a limitat la accesorii vestimentare, a pendulat între progresismul USR și conservatorismul momentului, ceea ce i-a atras critici în partid.
Recent, Elena Lasconi a declarat că nu ar mai vota „Da” la un referendum pe o astfel de temă și că în USR este loc pentru toată lumea.
„Eu chiar cred despre mine că sunt destupată la cap. În USR e loc pentru toată lumea. Atât pentru creștini, cât și pentru atei, atât pentru cei care sunt LGBTQ sau non LGBTQ, atât pentru gay, cât și pentru hetero”, a spus Lasconi.
În dezbaterea candidaților organizată de Universitatea „Babeș Bolyai” a spus că este de acord cu parteneriatul civil.
Politica externă, o piatră de încercare
Una dintre principalele vulnerabilități ale Elenei Lasconi, care a ieșit la iveală în campania electorală și care i-a adus nenumărate critici, este politica externă, unde adversarii săi spun că are carențe.
Într-o dezbatere la Antena 3, Elena Lasconi nu a știut care sunt membrii Consiliului de Securitate al ONU și nici că România nu face parte din acest organism.
Candidata USR a dovedit carențe și la dezbaterea organizată de Universitatea „Babeș Bolyai” – nu a știut cum se aplică articolul 5 din Tratatul NATO, spunând că e nevoie de 30 de zile pentru ca acesta să fie activat.
În plus a susținut că articolul 5 nu a fost pus niciodată în aplicare, deși a fost activat în urma atacurilor teroriste din SUA din 11 septembrie 2001.
„O situație care e extrem de periculoasă ar fi Articolul 5 care nu a fost niciodată încălcat la NATO [...] În cazul în care ar fi încălcat Articolul 5 din NATO, aia ar însemna că noi trebuie să ne înarmăm. Să rezistăm cel puțin 30 de zile”, a spus șefa USR.
CV-ul cosmetizat
Elena Lasconi a terminat Universitatea Ecologică, instituţie privată de învăţământ, la Deva, lucru pe care l-a ţinut secret. În CV-ul oficial a menţionat doar că a absolvit ASE Bucureşti, unde şi-a susţinut examenul de licenţă, în 2001.
Lasconi a avut în cei trei ani de studiu media generală sub 7, iar la foarte multe materii a trecut cu media 5.
Elena Lasconi a explicat că după liceu s-a căsătorit, a făcut un copil şi a intrat la facultate cu frecvenţă redusă la 22 de ani. Notele din timpul facultăţii le-a justificat prin faptul că muncea câte 16 ore pe zi şi era mamă singură.
„În CV se completează studiile superioare doar dacă sunt finalizate. Acestea se consideră finalizate doar dacă ai obţinut licenţa. Examenul de licenţă l-am susţinut la ASE Bucureşti, unde am obţinut nota 9,20 (8,40 examen scris la Economie şi Relaţii Internaţionale şi 10 la lucrarea de licenţă)”, a spus Elena Lasconi.
Soțul, angajat la partid
Soțul Elenei Lasconi a fost angajat consilier juridic la grupul parlamentar al USR, ceea ce a i-a adus acuza din partea PSD că este „plătit din bani publici.”
El ocupa însă funcția de dinainte ca Lasconi să ajungă la conducerea partidului, în timp ce aceasta era primar la Câmpulung.
Lasconi a replicat că soțul ei a fost un avocat de succes și s-a angajat la grupul parlamentar USR pe doar 5.000 de lei, având posibilitatea de a câștiga mult mai bine dacă s-ar întoarce la meseria de bază.
În declarația de avere a Elenei Lasconi apare faptul că soțul său, Cătălin Teodor Georgescu, a câștigat în 2023 suma de 75.600 de lei din funcția de consultant la Camera Deputaților.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.