Ceremonia de duminică seară, între orele 22:00 şi 00:15, care înseamnă finalul celor 17 zile de competiţie istorică din capitala Franţei, va combina, spun organizatorii, atmosfera de sărbătoare cu solemnitatea transferului oficial al Jocurilor Olimpice Paris 2024 către următoarea gazdă, Los Angeles (2028).

Despre cum a fost show-ul de deschidere, se va vorbi, cu siguranță, multă vreme.

Pentru prima oară în istorie, organizatorii au transformat complet o capitală, Parisul, în locul Jocurilor, iar ceremonia a ieșit de pe stadion direct pe bulevardele Orașului Luminilor.

Flacăra olimpică însăși a rămas aprinsă pe parcursul Olimpiadei nu pe stadion, ci deasupra centrului Parisului, într-o instalație unică.

Pentru România, momentul de deschidere a însemnat un omagiu adus de organizatori gimnastei Nadia Comăneci, multiplă campioană olimpică și mondială, care a purtat flacăra olimpică pe râul Sena, în barcă, cu tenismenii Rafael Nadal și Serena Williams și cu atletul Carl Lewis.

„Batjocorirea creștinismului” din programul artistic

Un program artistic împărțit în douăsprezece acte a arătat cultura și istoria Franței, în locuri celebre precum Notre-Dame ori Turnul Eiffel.

Au fost concerte susținute de muzicieni francezi precum, Gojira și Aya Nakamura și internaționali precum, Lady Gaga și Céline Dion.

Programul artistic a inclus și un segment în care au participat și membri ai comunității LGBTQI. Artistul francez Philippe Katerine, care a jucat rolul zeului grec al vinului Dionysos, a devenit rapid cunoscut ca „tipul albastru semi-dezbrăcat”.

Cântărețul a declarat ulterior că melodia cântată de el în deschiderea JO 2024, Nud, a fost un mesaj pentru pace, inspirat de războaiele din Gaza și Ucraina.

„Ar fi existat războaie dacă am fi rămas goi? Răspunsul este poate că nu, deoarece nu poți ascunde o armă sau un pumnal atunci când ești gol”, a spus el, declarându-și totodată frustrarea față de Comitetul Internațional Olimpic, care a refuzat să folosească subtitrări. Un detaliu care a adus și mai multă confuzie cu privire la momentul artistic, consideră el.

În același moment a fost înfățisat un tablou - directorul ceremoniei de deschidere, Thomas Jolly, a spus că a reinterpretat o pictură din secolul al XVII-lea a zeilor olimpici greci; criticii spun că a fost pictura „Cina cea de Taină” a artistului renascentist Leonardo da Vinci.

Momentul a fost apreciat ca îndrăzneț, pe de o parte, și ca batjocoritor la adresa creștinilor, pe de alta.

Organizatorii Jocurilor Olimpice au fost nevoiți să prezinte scuze pentru această scenă, după ce momentul a fost criticat inclusiv de Biserica Catolică. Festivitățile au inclus „scene de batjocorire a creștinismului”, a menționat Biserica Catolică Franceză.

Pentru ceremonia de închidere, organizatorii au abordat o tematică mai sobră. De exemplu, actorul Tom Cruise ar urma să aibă un număr de câteva minute, care va combina „minunea” și „distopia”, și care ar urma să facă o legătură între Paris și Los Angeles, gazda Jocurilor Olimpice din 2028.

De asemenea, vor cânta artiști și formații precum Billie Eilish, Snoop Dogg și Red Hot Chili Peppers.

Râul Sena. „Am simțit și am văzut lucruri la care nu ar trebui să ne gândim”

Râul Sena, care a avut un loc central în ceremonia de deschidere, a sfârșit prin a avea un rol important în rândul controverselor de pe parcursul acestei Olimpiade.

Sportivii de la triatlon și maratonul de înot, ambele planificate în râu, s-au plâns constant de calitatea extrem de scăzută a apei, nefiind convinși de gestul primăriței Anne Hidalgo de a înota în apele tulburi cu nouă zile înainte de startul Jocurilor Olimpice.

Doi triatlonişti portughezi au suferit infecţii gastrointestinale după proba de ştafetă mixtă, iar sportiva belgiană Jolien Vermeylen a declarat pentru postul de televiziune flamand VTM că „în timp ce înotam sub pod, am simțit și am văzut lucruri la care nu ar trebui să ne gândim prea mult”.

Pe parcursul competiției, nivelul de bacterii fecale din Sena a depășit standardele mondiale în domeniul acvatic de 400 de unități formatoare de colonii de enterococi la 100 de mililitri.

Asta în ciuda faptului că autoritățile franceze au investit aproximativ 1,4 miliarde de euro, pentru a preveni scurgerile de ape uzate în râu.

Ecologia vs. condițiile din Satul Olimpic

Înotătorul italian Thomas Ceccon a fost surprins dormind într-un parc, după ce a pierdut finala probei de 200 de metri spate, pe 31 iulie.

Italianul Ceccon s-a plâns mai apoi reporterilor de condițiile din Satul Olimpic: „Nu există aer condiţionat, este foarte cald”.

Asta deoarece organizatorii au folosit un sistem de conducte cu apă care trec pe sub podele pentru a răci camerele celor câteva mii de sportivi, din dorința de a face „cele mai ecologice” Jocuri Olimpice.

Ca să rezolve această problemă, numeroase delegații, precum Canada, SUA, Marea Britanie, Grecia ori Australia le-au dat sportivilor lor unități portabile de aer condiționat.

De asemenea, un reportaj Euronews a arătat că paturile din satul olimpic erau făcute din carton. „Totul este din carton, dar este un carton foarte solid, nu se rupe dacă stai pe el”, a relatat corespondentul televiziunii.

David Popovici, medaliat la Paris cu aur și bronz, a fost printre cei care s-au cazat în afara campusului, mai aproape de bazinele de înot, din cauza problemelor mari cu transportul.

Unii sportivi fie au parcurs cei aproximativ 10 kilometri în câteva ore, fie s-au pierdut folosind transportul public.

Sportivi arestați sau evacuați din Satul Olimpic

Thomas Craig, un sportiv australian, component al echipei de hochei pe iarbă, a fost reţinut după ce ar fi cumpărat un gram de cocaină de la un tânăr de 17 ani pe străzile din Paris. Și acesta din urmă a fost reținut.

Luptătorul egiptean Mohamed Ibrahim El-Sayed este investigat pentru agresiune sexuală, după ce ar fi pipăit o femeie în fața unei cafenele din Paris, potrivit biroului procurorului general din capitala franceză.

Înotătoarea Luana Alonso, din Paraguay, a fost dată afară din Satul Olimpic pentru că ar fi creat un mediu „nepotrivit”, fără ca organizatorii să ofere motivul exact.

De asemenea, înotătoarea braziliană Ana Carolina Vieira a fost trimisă acasă după ce, împreună cu prietenul și coechipierul Gabriel Santos, au părăsit Satul Olimpic fără permisiune, de două ori.

Medalii disputate de România

Unul dintre momentele controversate de la această ediție a fost în finala de gimnastică artistică de luni, 5 august. După proba de la sol, Ana Maria Bărbosu s-a bucurat timp de circa un minut deoarece numele ei a apărut pe locul al treilea, cu o medalie de bronz.

O contestație admisă a sportivei Jordan Chiles din SUA, care tocmai încheiase proba, a schimbat ordinea de pe podium.

Bărbosu s-a clasat pe locul patru, iar Sabrina Maneca Voinea - care se clasase pe locul al patrulea - a căzut pe cinci. Ambele sportive din România au obținut nota 13.700 (diferențiate de gradul de dificultate). Voinea a făcut contestație, însă arbitrii nu i-au dat câștig de cauză.

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Federaţia Română de Gimnastică, precum și multipla campioană olimpică Nadia Comăneci au trimis scrisori Federației Internaționale de Gimnastică prin care au cerut revizuirea notei.

Pe de altă parte, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a decis sâmbătă ca Ana Maria Bărbosu să obțină medalia de bronz în concursul de sol de la Jocurile Olimpice, iar Sabrina Maneca Voinea încheie competiţia pe locul 4. Decizia răstoarnă clasamentul decis de arbitri la finalul probei din 5 august.

Sportiva care a ieșit în evidență cu „ajutorul” Rusiei

Numele sportivei Imane Khelif din Algeria a fost printre cele mai menționate la Jocurile Olimpice de la Paris.

Subiectul a început să fie dezbătut după ce pugilista italiană Angela Carini a ieșit din ringul de box la 46 de secunde de la startul meciului.

Din acel moment, Imane Khelif a început să fie acuzată că ar fi bărbat sau că și-ar fi făcut operație de schimbare de sex. „Sunt femeie”, s-a apărat sportiva de 25 de ani, în această dispută de gen.

Deși a luptat fără controverse în alte competiții - inclusiv la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din 2021 - ea a început să aibă probleme după ce a bătut-o pe rusoaica Azaliia Amineva, neînvinsă până la acel meci de la campionatele mondiale de anul trecut, conform Wall Street Journal.

Pugilista algeriană era pe punctul de a obține o medalie de aur, când a picat un test medical nespecificat și a fost considerată neeligibilă pentru competiție.

Decizia de a o descalifica pe Khelif a fost anunțată cu puține explicații de către Asociația Internațională de Box, care are legături financiare profunde cu Rusia și este condusă de un fost boxer prieten cu președintele rus Vladimir Putin, menționează WSJ.

La Jocurile Olimpice de la Paris, Imane Khelif a trecut rând pe rând de adversarele sale, iar vineri a devenit campioană olimpică și a declanșat manifestații de bucurie în țara natală, după ce a învins-o pe campioana mondială, Yang Liu, din China.

Spionarea adversarilor

Echipa națională de fotbal feminin a Canadei, campioană la JO 2021, a fost penalizată cu șase puncte, iar FIFA le-a interzis antrenorului Bev Priestman și altor doi oficiali să aibă orice activitate legată de fotbal timp de un an.

Asta ce Noua Zeelandă s-a plâns că personalul canadian a survolat cu drone sesiunile ei de antrenament înaintea meciului de deschidere.

Oficialii canadieni au recunoscut că spionarea adversarilor se face în mod obișnuit, atât pentru echipa națională feminină, cât și pentru echipa masculină.

Însă, acest scandal amenință să se extindă dincolo de Jocurile Olimpice, inclusiv la echipa masculină de la următoarea competiție a campionatului mondial de fotbal.

Canada este una dintre cele trei țări gazdă ale Cupei Mondiale 2026, împreună cu Statele Unite și Mexic.

Turcul Yusuf Dikec, cel mai viralizat sportiv

Această atitudine aparent degajată, cu o mână în buzunar, i-a adus faima trăgătorului turc Yusuf Dikec, după ce imaginea din timpul competiției s-a viralizat.

A ajutat inclusiv o informație falsă despre el - cum că s-ar fi apucat recent de tir, după o ceartă cu fosta soție - răspândită de o pagină de umor și satiră marcată ca atare. Pentru mulți, acest detaliu nu a contat și l-au distribuit ca și acum ar fi fost adevărat.

Descris ca „mecanic într-un mic garaj din Istanbul”, în realitate este un ofițer în rezervă din Jandarmeria Turciei și a participat la ultimele patru ediții ale Jocurilor Olimpice.

Snoop Dogg, probabil imaginea neoficială a JO 2024

De la evenimentul sportiv nu au lipsit vedetele de la Hollywood, precum Sharon Stone, Eva Mendes, Ryan Gosling ori Snoop Dogg.

Rapperul american, în vârstă de 52 de ani și născut cu numele Calvin Cordozar Broadus Jr, este comentator al postului NBC, la fel ca la ediția anterioară. Acum însă, este vedeta care a ieșit cel mai mult în evidență.

„Am fost plăcut surprinși de popularitatea sa, dar niciodată nu îl subestimezi pe Snoop Dogg. El este acest amestec minunat de aroganță și pozitivitate”, a spus Molly Solomon, producător executiv al Jocurilor Olimpice de la televiziunea americană NBC.

Cine a sabotat liniile de tren de mare viteză din Franța?

Dacă vedete precum Snoop Dogg ori glumele pornite de la Yusuf Dikec au eclipsat o parte dintre probleme apărute, asta nu înseamnă că ele nu au fost serioase. În mod special cele legate de securitatea evenimentului.

Pe 26 iulie, cu câteva ore înainte de startul ceremoniei JO 2024, circulația trenurilor de mare viteză din Franța a fost paralizată de incendii care au afectat infrastructura feroviară.

Săptămâna aceasta, poliția franceză a cerut ajutorul Biroului Federal de Investigații american, după ce mai multe redacții au primit un e-mail despre care poliția crede că ar fi putut fi trimis de către autori.

Mesajul conține o listă de nemulțumiri, dar nu revendică explicit responsabilitatea.

E-mailul, semnat de „o delegație neașteptată”, a fost trimis de la o adresă asociată platformei riseup.net, un colectiv cu sediul în Seattle, în SUA, care afirmă că oferă „resurse de comunicare și informatice aliaților angajați în lupte împotriva capitalismului și a altor forme de opresiune”.

În cele trei săptămâni de la incidente, autoritățile franceze nu au făcut arestări și nici nu au indicat vreo listă de suspecți. Serviciile de informații și polițiștii nu exclud niciun scenariu, deși în presa franceză au apărut informații care arată cu degetul către extrema stângă - ar fi modul lor de operare.

Economia găzduirii JO

Înainte ca Olimpiada să înceapă, biroul francez de statistică a estimat că evenimentul sportiv va da PIB-ului un impuls de 0,3 puncte procentuale, din vânzările de bilete, drepturi TV și din turism.

De exemplu, prețul unui bilet la ceremonia de deschidere a costat între 90 și 2.700 de euro.

Potrivit unui raport al companiei americane de carduri bancare și tranzacții financiare Visa, care este și sponsor al evenimentului, micile întreprinderi din Paris au raportat o creștere de 26% a vânzărilor în timpul primului weekend al Jocurilor Olimpice, comparativ cu anul precedent.

Rămâne de văzut care va fi impactul concret al Jocurilor Olimpice asupra celei de-a doua mari economii de zona euro, mai ales că un cost total al ediției de la Paris nu este cunoscut public.

Cert este că, potrivit unei analize Euronews, puține țări gazdă au fost pe plus. S-a întâmplat doar de trei ori în istoria modernă a Jocurilor Olimpice: Los Angeles (1984), Sydney (2000) și Atlanta (1996).

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.