La doi ani de la cazurile de maltrare descoperite în căminele din Ilfov și la alte trei luni de la cazurile de la Târgu Mureș, pare că situația copiilor și tinerilor îngrijiți în sistemul de asistență socială din România nu s-a îmbunătățit.
Asta deși acele cazuri au stârnit indignare în societate, iar statul a înăsprit condițiile de acreditare a acestor centre.
La prima oră a dimineții de luni, 31 martie, inspectorii de la Consiliul de Monitorizare au sunat la ușa casei de tip familial „Alexandra” din Slobozia, județul Ialomița, pentru a vedea cum sunt tratați cei 16 copii cu vârste între 8 și 19 ani care locuiesc acolo.
Inspectorii au mers neanunțați, într-o vizită de rutină, fără a avea vreo sesizare că în acel centru copiii ar fi tratați necorespunzător.
„Nici prin cap nu mi-a trecut că putem găsi așa ceva”, a spus Gabriel Botnariu, președinte al Consiliului de Monitorizare pentru persoanele cu dizabilități.
Copilul din imagine avea mânecile de la bluză legate. „Să nu se rănească”, au justificat îngrijitorii.
Botnariu spune că vizitele neanunțate sunt cele mai potrivite, pentru că în acest fel inspectorii află, de fapt, cum sunt îngrijiți copiii.
„În unele locuri chiar suntem încântați de ce găsim, însă de fiecare dată când trimit inspectori în aceste vizite îmi e inima cât un purice, pentru că nu știu ce «minuni» pot să găsescă”, spune Gabriel Botnariu.
De ce sunt tratați astfel unii copiii cu dizabilități grave din centrele care aparțin statului român?
„Cred că ține de om, cred că ține efectiv de cei care sunt implicați acolo. Legile sunt foarte bune. Dar fiecare percepe așa cum crede el de cuviință că trebuie să se poarte cu acești copii. Nu cred că cei din DGASPC-uri (direcțiile de protecție a copiilor, n.r.) sau cei din alte structuri îi învață să îi lege pe copii sau să-i țină așa. Cred că ține și de educația noastră personală”, mai spune Botnariu.
„Dacă am avea puțină conștiință, am fi puțin mai atenți și am avea mai multă empatie, n-am ajunge în situațiile astea. Copiii nu sunt obiecte.”
Unii dintre copiii de la Ialomița aveau mânecile de la bluzele de pijama legate.
După ce luni dimineață inspectorii au găsit copiii legați, Autoritatea Națională pentru Protecția și Drepturile Copilului și Adopție (ANPDCA) a trimis Corpul de control.
Mirela Cuculas, președinta ANPDCA, spune că raportul de la Ialomița va fi gata zilele următoare.
„Colegii noștri au stat până târziu aseară (luni n.r.), au luat documente și au făcut verificări, de aceea în acest moment lucrează pentru a putea avea o primă serie de concluzii”, spune Mirela Cuculas.
Director adj. la DGASPC Ialomița: Avem un personal dedicat, sunt oameni cu suflet
Știa DGASPC Ialomița de tratamentul la care sunt supuși copiii care trăiesc în centrul de plasament?
Nicolae Badea, director gen. adj. de la DGASPC Ialomița, spune că pentru toți cei 16 copii sunt angajați 18 oameni, dintre care cinci asistente medicale. Aceștia lucrează în ture, pentru a putea asigura permanența, spune el.
„Fetița care a apărut legată de mâna dreaptă este un copil cu adicție, care se auto-agresează, se mușcă de mâna dreptă până își rupe carnea de pe ea. Fiind luni dimineață, când sunt activități intense din partea personalului – adică cu trezire, spălat, îmbrăcat, pregătit masa, trimis și la învățământul special – angajații au găsit de cuviință să o împiedice să se automotileze și să îi imobilizeze mâna dreaptă pe lângă corp”, spune Nicolae Badea pentru Europa Liberă.
Să mă apuc să-i sancționez acum... rămânem și fără ei. Scoatem posturi la concurs și nu mai vine nimeni.
El mai spune că, în cazul altor trei copii, cu vârste cuprinse între șapte și nouă ani, îngrijitoarele le-au legat mânecile bluzei de pijama pentru că „își bagă degetele pe gât și provoacă voma”.
„Neavând personal angajat lângă fiecare copil, probabil că au crezut că e o metodă să-l împiedice să se auto-agreseze, deci n-a fost legată mâna, ci doar bluza de mâneca de pijama. Dar asta nu înseamnă că e bine ce au făcut”, mai spune Nicolae Badea.
Directorul susține că apariția acestor cazuri de copiii legați în centrele de plasament nu e o problemă de sistem.
„În direcție la mine e pentru prima dată când apare în prim plan așa ceva. Noi avem servicii bune, de calitate. Poate e un pic orientată opinia publică, să nu zic presa neapărat, spre asistența socială. Orice control ne mai dă și nouă de gândit, să fim mai atenți. Noi nu am știut despre astfel de metode”, susține Nicolae Badea.
După ce se va încheia controlul din partea Consiliului de Monitorizare, ANPDCA și Inspecția Socială, DGASPC va face o anchetă internă.
„Încă o dată vă spun, avem un personal dedicat, sunt oameni cu suflet, că alții nici n-ar putea să îngrijească astfel de copii. Să mă apuc să-i sancționez acum... rămânem și fără ei. Scoatem posturi la concurs și nu mai vine nimeni. Și sunt oameni totuși buni, n-ar fi rezistat să lucreze în așa serviciu”, mai spune Nicolae Badea.
Poliția s-a sesizat din oficiu pentru rele tratamente aplicate minorilor
În urma controlului inspectorilor, Poliția din Ialomița s-a sesizat din oficiu și a întocmit dosare penale pentru săvârşirea infracţiunilor de rele tratamente aplicate minorului, delapidare și abuz în serviciu.
Într-un comunicat de presă, polițiștii arată că, în urma controalelor, pe lângă relele tratamente aplicate minorilor, au găsit nereguli și la modul de aprovizionare și depozitare a produselor alimentare destinate copiilor instituționalizați.
Polițiștii spun că au descoperit diferențe în privința mâncării pe care copiii o primeau – mai puțină decât se consemna în documente.
„Diferențele suplimentare ar fi fost create prin faptul că nu ar fi fost distribuite alimentele pentru copiii instituționalizați conform fișelor întocmite, iar cele negative ar fi fost create prin însușirea alimentelor de către funcționarii instituției”, arată polițiștii.
Poliția nu a oferit alte informații cu privire la cine și câtă mâncare ar fi fost furată din centru.
Una dintre angajatele de la casa de tip de la Ialomița i-a spus inspectorului de la Consiliul de Monitorizare că o cunoaște pe ministrul Muncii Simona Oprescu Bucura căreia îi spunea „verișoara”, după cum a relatat Digi24.
La acest fapt, Simona Oprescu Bucura a reacționat pe Facebook și a spus că nu o cunoaște pe angajata care a făcut acest lucru, că nu are nicio verișoară și că nu permite nimănui să se folosească de numele ei.
Cazul copiilor de la Mureș, „rezolvat” prin relocarea lor
Cazul de la Ialomița nu este singurul de acest fel din sistemul de asistență socială din România.
La începutul anului, Consiliul de Monitorizare a găsit nereguli grave la patru centre de îngrijire a copiilor cu dizabilități din Târgu Mureș, după un control realizat în perioada 11-23 ianuarie alături de Centrul de Resurse Juridice
La Mureș, experții au constatat că cei 61 de copii locuiau în condiții improprii, în paturi prea mici, cu saltele acoperite cu saci de plastic.
Raportul întocmit de la Consiliul de Monitorizare arată că unii dintre copiii de la Târgu Mureș erau închiși cu zăvorul într-un dormitor, iar personalul din centru a spus că i-a închis pe copii din cauza lipsei de personal.
De asemenea, mai arăta raportul, copiii nu mergeau în fiecare zi la școală din cauză că nu au microbuz, iar banii de buzunar ai copiilor ar fi fost cheltuiți necorespunzător pentru rechizite, haine și platouri festive.
Cinci din cele șapte centre din Târgu Mureș nu aveau licențe de funcționare valabile din decembrie, iar conducerea Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Târgu Mureș nu putut dovedi că a făcut ceva concret ca să licențieze centrele, se mai arată în raport.
Între timp, la două luni de la controlul din centrele din Târgu Mureș, 56 de copii au fost mutați în alte centre din Mureș sau din alte județe.
Scandalul „azilele groazei”. Persoanele adulte cu dizabilități, maltrate și nemâncate
Nu doar copiii sunt tratați rău în centrele pentru asistență socială, ci si persoanele adulte cu dizabilități grave.
În iulie 2023, în cazul a trei centre pentru persoane cu dizabilități din orașul Voluntari, județul Ilfov, procurorii DIICOT au descoperit nereguli grave cu privire la modul în care erau tratați pacienții aflați în îngrijire.
Două dintre aceste centre erau deținute de Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, condusă de Ștefan Godei, despre care presa a scris că era un apropiat al Gabrielei Firea.
Din asociație a mai făcut parte și Ligia Enache, o prietenă de lungă durată și fostă consilieră a Gabrielei Firea.
Aceasta din urmă a demisionat din funcția de ministru al Familiei, după apariția cazului de la Voluntari. Și ministrul Muncii de la acea vreme, Marius Budăi, și-a prezentat demisia, în urma acuzațiilor că ar fi știut de problemele respective.
Neregulile din azile:
- persoane cu dizabilități ținute în mizerie,
- persoane înfometate sau sechestrate împotriva voinței lor,
- persoane bătute și chiar lăsate fără bani sau proprietăți.
Primele informații au apărut încă din luna ianuarie, după un control al Centrului de Resurse Juridice și o investigație de presă a publicațiilor Buletin de București și Centrul de Investigații Media.
În total, aproape 100 de oameni au ajuns victime ale celor trei centre de îngrijire: „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, „Armonia” (ambele deținute de Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz) și „Casa Cora”.
Mai mult, după ce au apărut acest informații, 16 oameni aflați în grija statului, care au fost luați din aceste cămine, au fost pierduți de către autorități pentru câteva zile.
Autoritățile au demarat atunci controale la presiunea societății publice și au găsit probleme la centre și cămine din mai multe județe.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
