Linkuri accesibilitate

Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro


Există o tradiție a publicității de stat prin care mai ales guvernele PSD au cumpărat bunăvoința presei

Mai este doar o zi până când, reprezentanții industirei mass-media se pot înscrie pentru a primi bani de la stat în schimbul reclamelor despre prevenirea răspândirii epidemiei de coronavirus. Criteriile au fost impuse de marea industrie de media, care a ieșit de altfel câștigătoare și în buzunarele căreia ajung cei mai mulți bani guvernamentali. Așa cum arată, însă, lucrurile în acest moment guvernul încalcă Legea achizițiilor publice.

Banii cei mai mulți vor merge către televiziuni, potrivit deciziei executivului, adică 55% din toatalul sumei (din care doar 8% pentru cele locale). ProTV ar putea primi în următoarele patru luni aproape 2 milioane de euro. Antena 1 și Antena 3 ar ajunge la aproximativ la aceeași sumă, dar împreună, potrivit calculelor făcute de Petrișor Obae de la paginademedia.ro. Principalul criteriu cu care operează executivul în acest caz este audiența

În total guvernul pune la bătaie 40 de milioane de euro, care vor fi dați contra publicitate, potrivit Ordonanței de Urgență, care a fost aprobată de guvernul liberal în prima săptămână din luna mai.

În expunerea de motive a Ordonanței de Urgență 63/2020, guvernul argumentează că banii puși la dispoziție acoperă două obiective: (1) o campanie de informare pentru public și (2) susținerea presei. Aceste două scopuri, spune șefa Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avadani „se bat cap în cap”, pentru că o campanie publicitară are nevoie de efectul cel mai mare la cel mai mic preț posibil și pentru acest obiect televiziunile sunt cele mai potrivite, în vreme ce, pentru susținerea presei ar fi trebuit aplicate alte criterii. Directoarea Freedom House România, Cristina Gușeth, a vorbit în acest context despre inexistența criteriilor de calitate, în favoarea cantității, ecuație care scoate aproape total din joc presa locală, care „este cea mai afectată în acest moment”.

Pe fiecare spot publicitar care va apărea în următoarele patru luni, adică de minim 20 de ori pe zi la marile televiziuni, cei care se uită vor putea citi sau auzi că Guvernul României este preocupat de sănătatatea lor: „guvernul se va bucura de o expunere uriașă”, cu câteva luni înainte de alegeri observă Ioana Avădani, care mai amintește vechile practici ale guvernului condus de Adrian Năstase (2000-2004).

Dar dacă statul ar fi vrut cu adevărat să ajute presa aflată în pragul subzistenței cum ar fi trebuit să facă?

Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, dă exemplul Canadei, unde fondul de sprijin acordat mass-media este gestionat de asociațiile profesionale ale industriei de presă, prin niște jurii independente care decid în cele din urmă asupra alocării banilor. Banii sunt destinați direct jurnaliștilor și, de pildă, în cazul în care un ziar local vrea să acopere mai bine domeniul sănătății și are nevoie în acest scop de un redactor sau reporter, poate aplica pentru un salariu anual: „banii merg țintit pentru necesitățile identificate pentru fiecare companie de presă în parte, dar înainte să ajungă la destinatar există trei filtre care se interpun între banul public și conținutul editorial”. Avădani mai completează că pentru fiecare situație în parte se fac evaluări, iar dacă banii nu sunt folosiți în scopul solicitat, se retrage sprijinul. Modelul autohton este total opus, mizează doar pe audiență, banii pot fi foslosiți pentru orice și nu va exista nicio monitorizare

În România, va fi doar o monitorizare numerică a campaniei publicitare, dar fără nicio evaluare de impact. Potrivit legislației din România, a Legii achiziților publice, orice campanie de informare, cum este și aceasta, în baza căreia se dau bani presei, trebuie să urmeze un studiu de impact la șase luni după încheierea campaniei. Ioana Avădani explică însă că, în acest caz, guvernul ar trebui să știe ce impact urmărește și că deocamdată nu există astfel de criterii:

de pildă guvernul ar fi trebuit să aibă un obiectiv de tipul, mesajul spălatului pe mâini să ajungă la 80% din populație, iar la 6 luni studiul urmează să arate câți oameni au auzit de campania executivului și dacă mesajul și-a atins sau nu ținta. Această campanie nu are obiective, deci nu pot fi evaluate și ca atare se încalcă Legea achizițiilor publice.”

Banii pentru ajutorarea presei ajung în mare măsură în buzunarele celor care stau cel mai bine pe piața de media. Marile televiziuni naționale au făcut presiuni asupra guvernului pentru a primi feliile cele mai mari din acest tort: „industria de media care a propus este aceeași care a și primit” ne-a spus o sursă care a participat la negocieri.

În afara principalelor televiziuni, care vor lua cele mai mari felii din tortul oferit de guvern și dincolo de cele cinci mari cotidiane și site-uri serioase, în România sunt peste 300 de posturi de radio, incluzându-le aici și pe cele locale sau regionale, peste 170 de televiziuni, circa 150 de ziare și sute de site-uri. Nu toate aceste mijloace de informare în masă își doresc bani de la buget, fiindcă banii de la stat îi determină adesea pe jurnaliști să se autocenzureze, explică directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.

Revista Newsweek a refuzat de la bun început ideea banilor guvernamentali, dar Sabin Orcan, directorul ediției pentru România, a ținut să sublinieze că nu îi „blamează” pe „jurnaliștii onești și profesioniști care vor apela la acest ajutor”, mai ales când este vorba despre „micile redacții și presa locală independentă, atâta câtă mai există” și pentru care „fiecare leu contează în lupta pentru supraviețuire”

Încă de la începutul negocierilor dintre guvern și industria de media, G4Media.ro a spus că nu susține „principiul banilor acordați presei direct de guvern, ajutor de stat mascat sub forma campaniei de informare”, și că „nu va solicita, în consecință, publicitate guvernamentală”. În schimb, G4Media.ro a sugerat aplicarea unor soluții de natură fiscală care să sprijine întreaga industrie media, fără discriminare. Dan Tapalagă, unul din liderii platformei G4media.ro, a explicat că „în an cu două șiruri de alegeri, a pune la bătaie 200 de milioane de lei în următoarele 4 luni sună a tentativă de cumpărare a presei”

De asemenea, Recorder.ro a refuzat să intre în rândul pretendenților de bani de la buget cu trei argumente: (1) Oferta guvernului nu propune criterii de integritate și profesionalism; (2) Sunt încurajate click-bait-ul și falsele breaking-news-uri, pentru că banii vor fi încasați în funcție de audiență, puncte de rating în cazul televiziunilor, afișări în cazul presei online; (3) bugetele de publicitate din bani publici șubrezesc credibilitatea redacțiilor

Guvernul ajută „niște companii care produc și știri și divertisment să meargă mai departe, dar aceste companii vor putea folosi banii cum vor” subliniază Petrișor Obae, care conduce paginademedia.ro și care nu este întru totul de acord cu punctul de vedere al celor care preferă criteriile.

Totuși, Obae aduce în discuție faptul că în perioada crizei de coronavirus televiziunea și radioul publice nu au fost în prima linie a relatărilor, cu foarte puține excepții, dar că bugetul acestora rămâne intact. Și că de pildă 70 de milioane de euro primește TVR anual în anii mai puțin buni.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG