În luna ianuarie, când Covid 19 încă nu părăsise Asia, guvernul de la București și-a făcut o evaluare a necesarului, iar pe 4 februarie, la avertismentul lansat de Organizația Mondială a Sănătății, a fost adoptată o ordonanță de urgență. Este una dintre cele 25 de OUG pe care Guvernul Orban le-a adoptat cu o zi înainte de a fi demis prin moțiunea de cenzură. Aici este cuprinsă lista necesarului de echipamente de protecție și aparatură medicală pentru combaterea virusului chinezesc.
Este vorba despre 1,75 de milioane de măști de protecție, 1,75 milioane de mănuși și tot atâtea viziere, 36.000 de litri de dezinfectanți și alte 10 tone de biocid. De asemenea, erau prevăzute și 36 de scannere de temperatură (pentru folosirea în aeroporturi), echipamente medicale. Între acestea, 200 de ventilatoare pentru a-i ajuta să respire pe cei în stare gravă, camere termice (110), izolete pe targă (50). În total, este vorba despre 17 tipuri de produse, care sunt cuprinse în anexa ordonanței amintite.
Precizare - stocurile au fost estimate pentru acoperirea a trei luni de la momentul declanșării epidemiei de coronavirus, potrivit unor surse guvernamentale consultate de Europa Liberă.
- Prioritate în distribuirea acestor stocuri, după cum au informat sursele citate, au ambulanțele, pompierii și UPU (secțiile de urgență ale spitalelor din prima linie).
Testele nu sunt cuprinse în această ordonanță - ele sunt cumpărate tot în regim de urgență de Unifarm, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Sănătății.
Raed Arafat, stăpânul inelelor
Toate aceste echipamente au fost încredințate - de la constituirea și gestionarea stocurilor și până la monitorizarea și încheierea contractelor subsecvente - Departamentului pentru Situații de Urgență, din cadrul Ministerului de Interne, condus de Raed Arafat.
Distribuirea acestor stocuri și reîmprospătarea lor, se mai arată în ordonanța din februarie 2020, se face prin ordin al miniștrilor de la Sănătate și Interne, însă la propunerea Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României - o altă entitate condusă de Raed Arafat.
Tot departamentul lui Raed Arafat este cel care a stabilit necesarul, detaliile tehnice și mai ales calitatea pe care trebuie s-o aibă aceste echipamente de combatere a virusului chinezesc.
ONAC, adică Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, o instituție creată de Guvernul condus de Viorica Dăncilă, a fost desemnată să asigure contractele, prin încredințare directă. ONAC este condus de Cornelia Nagy, numită de guvernul Dăncilă în 2018, care este apropiată de ALDE și de Călin Popescu Tăriceanu, întreaga sa carieră fiind legată, în momentele de strălucire, de ALDE și PSD.
ONAC a lansat procedura de achiziții pe 23 martie, iar în două zile, la 25 martie, toate contractele erau deja atribuite. Fără licitație, în regim de urgență. În general este vorba despre firme românești, în cea mai mare parte intermediari, nu producători direcți. Un producător direct este, de pildă, firma Viggo, cunoscută pentru costume bărbătești de lux și mult mai cunoscută pentru că îl are pe Cătălin Botezatu promotor de imagine, care s-a angajat că va furniza combinezoane de protecție - 500.000, la un preț total de 54milioane lei
Presa a scris despre o firmă înființată anul trecut, de alcool și tutun, în spatele căreia ar fi un om de afaceri cu doctorat la SRI și nenumărate contracte cu statul, că a obținut un contract de 56 de milioane de lei pentru 1,75 milioane de măști, pe care se pare că le va importa din Turcia.
Un alt importator român a obținut un contract de aproape 10 milioane de lei pentru livrarea a 1,75 milioane de mănuși. Reprezentantul companiei a declarat, pentru Ziarul Financiar, că a livrat deja 200.000 de mănuși iar primii beneficiari sunt pompierii de la Mizil. Sursele acestui intermediar sunt producători din Anglia, Olanda și Germania
De ce au pompierii și ambulanțele prioritate față de medici și asistente?
După cum au explicat surse politice, de la bun început s-a stabilit că managerii de spitale au libertate deplină să achiziționeze tot în regim de urgență, adică fără licitație, costume de protecție și echipamente medicale. Cum aceștia nu beneficiază de infrastructura pe care a creat-o în timp DSU, practic spitalele, mai ales cele care se află în subordinea administrațiilor locale - primării și consilii județene - au obținut mai greu contracte și, în general, s-au bazat că vor avea la dispoziție stocurile din rezervele de stat.
Penuria de măști și salopete a creat ierarhii, astfel că cei mai bine echipați sunt ambulanțierii, pompierii, medicii de la boli infecțioase, unde nu s-au constatat contaminări într-o lună, de când a apărut coronavirusul. Infectarea medicilor și a personalului angajat a avut o cauză și în puținele materiale de protecție care au ajuns în spitalele județene - cum a fost cazul celui din Suceava, sau cel militar din Focșani, cele de la Hunedoara și Galați, spitalul privat de dializă din București. Toate acestea sunt fost administrate în alt regim.
Testele Ministerului Sănătății și ale Unifarm
Într-o lună de la prima depistare cu virusul chinezesc, România a folosit 17.453 de teste, potrivit informării Grupului de Comunicare Strategică. Și a depistat aproape 1.300 de persoane contaminate.
Dincolo de întreaga discuție despre testarea țintită sau testarea în masă, ar trebui stabilit că România nu a avut posibilitatea până acum să folosească mai multe de 4.000 de teste/zi, iar asta s-a întâmplat în ultimele zile.
De achiziționarea testelor se ocupă Unifarm, care a primit bani de la bugetul de stat să cumpere în același regim, de urgență, fără licitații.
Sunt așteptate, potrivit informațiilor furnizate de Unifarm, în următoarele două zile, de la o firmă din Coreea de Sud, prin achiziție directă, la prețul de 7,7 euro/test
- 200 000 teste PCR - mai lente, dar cu o precizie mare
- 20.000 kituri de testare manuale, rapide, dar care arată cantitatea de anticorpi produși împotriva unei infecții
- 40 de extractoare
Dacă va mai fi nevoie, anunță Unifarm, mai există opțiunea de achiziționare pentru 1,8 milioane de teste și are finalizate procedurile de cumpărare a 200.000 de kituri manuale și automate.
De la 16 martie până săptămâna trecută, Unifarm reușise să cumpere 50.000 de teste rapide, 20 de teste PCR.
Directorul general al Unifarm, Adrian Ionel, spune că „în acest moment stocurile aproape au dispărut. Piața este înăbușită de firme intermediare care golesc rafturile și revând apoi guvernelor. Însă atât cu sprijinul mai multor voluntari, cât și pe canale diplomatice, am reușit să securizăm pentru Romania o parte din echipamentul necesar”.
Compania subordonată Ministerului Sănătății a mai cumpărat, pe lângă teste, și echipamente de protecție sau aparate medicale.
Tuturor acestor achiziții li se adaugă și alți cumpărători de echipamente de protecție sau dispozitive medicale - spitale, administrație locală, diverse organizații umanitare - Crucea Roșie este un exemplu. Sunt, în același timp, și donatori, privați sau mari companii, bănci, care oferă direct spitalelor sau organizațiilor civice bani pentru acoperirea nevoilor, fie că este vorba de televizoare pentru Matei Balș sau măști și salopete cu glugă pentru medici de la diferite spitale.
Rămâne de văzut dacă, după ce încep să intre în țară echipamente și aparate, sistemul român de sănătate se va întări în fața Covid și va fi mai protector decât până acum cu medicii, asistentele și infiermierele, mai operativ în testarea unui număr cât mai mare de oameni pentru ca dimensiunea contaminării să fie cuprinsă cu precizie.
Facebook Forum