Linkuri accesibilitate

Coronavirus în România: Guvernul poate lua 4 miliarde de euro de la UE. Cum vrea China să se impună în Europa. Interviu cu Siegfried Mureșan


Europarlamentarul Siegfried Muresan, membru al grupului Partidului Popular European

Nu există un Plan Marshall al UE de 37 de miliarde euro, după cum explică europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan. Această sumă reprezintă bugetul alocat deja statelor. Bruxellesul ar trebui să fie atent în această criză pandemică la China, care vrea să cumpere comapnii strategice din UE

Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular Euroepan din legislativul comunitar și membru al comisiilor pentru Bugete și pentru Afaceri Economice, a explicat pentru Europa Liberă ce sume poate debloca Bruxelles-ul pentru a ajuta statele aflate în plină pandemie. Ideea privind un eventual Plan Marshall al UE nu este, însă, reală, în schimb eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan spune că liderii Comisiei Europene trebuie să fie atenți la statele din afara UE care vor să profite de situația comunitară dramatică din cauza coronavirusului. China și Rusia par să fie actorii cei mai implicați în a câștiga avantaje pe seama tragediilor din UE

Europa Liberă: Ce este acest nou plan Marshall al UE, care presupune 37 de miliarde de euro? Cum ar trebui să funcționeze?

Siegfried Mureșan:„Pentru depășirea crizei generate de coronavirus sunt necesare măsuri imediate în domeniul sănătății, sunt necesare măsuri în domeniul economic și al protecției sociale, măsuri pentru a permite achiziționarea echipamentelor necesare, măsuri pentru a reduce impactul negativ asupra celor afectați, în primul rând asupra pacienților și a personalului medical, în al doilea rând, impactul economic negativ asupra întreprinderilor. În primul rând, oamenii trebuie să știe că politicile de sănătate sunt de competența statelor membre ale Uniunii Europene. Deci, Uniunea Europeană nu a avut până acum instrumente, pârghii pentru a decide la nivel european lucruri legate de sănătate.Totuși, Uniunea Europeană, în ciuda limitărilor pe care le are în domeniul sănătății, a reușit să creeze prima rezervă europeană de medicamente. Săptămâna trecută, s-au făcut prin Comisia Europeană primele licitații pentru măști de protecție, lunea trecută s-au făcut licitații pentru măști de protecție, vineri s-au făcut licitații pentru ventilatoare și luni s-au făcut licitații pentru teste împotriva coronavirusului. Deci, în ciuda competențelor limitate pe care Uniunea Europeană le are în domeniul sănătății, a reușit totuși câteva lucruri utile.”

Europa Liberă:Și cum se împart aceste lucruri?

Siegfried Mureșan:„În funcție de nevoile declarate de fiecare stat membru și de urgența echipamentelor necesare. Achiziționarea la nivel european este mult mai eficientă: e clar că în momentul de față cererea de astfel de echipamente este mai mare decât oferta. Niciun stat al UE n-a fost pregătit pentru această criză, nu a avut suficiente măști, suficiente echipamente de protecție, suficiente ventilatoare și n-au avut teste în urmă cu 3 luni de zile, când acel virus nici măcar nu era cunoscut. Multe din aceste produse vin din afara Uniunii Europene, unele sunt produse și în Uniunea Europeană, în plus reușim să și generăm noi capacități de producție, inclusiv la noi acasă, în România. Pentru a ține prețul jos și a permite achiziționarea la un preț cât mai mic e de preferat o singură achiziție la nivel european, o singură cerere de la nivel european, ceea ce previne concurența între țările membre ale UE fără a duce la creșterea prețurilor și a cumpăra măștile celui care oferă prețul cel mai mare. Nu vrem acest lucru, vrem ca măștile să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Europa Liberă: Și cele 37 de miliarde de euro?

Siegfried Mureșan: „Sunt 37 de miliarde de euro, bani din bugetul Uniunii Europene care sunt permiși a fi cheltuiți în lupta împotriva coronavirusului, și anume, în primul rând, achiziționarea de echipamente de protecție; în al doilea rând, achiziționarea oricăror echipamente medicale relevante în lupta împotriva coronavirusului; în al treilea rând, sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii afectate de coronavirus în sensul afectate de scăderea activității economice și reducerea cererii pentru produsele lor și în patrulea rând, sprijin pentru sectoarele economice afectate cel mai mult de coronavirus. Pentru ca acești bani să ajungă cât mai repede la oameni, am organizat lucrurile în felul următor: vor fi modificate programe pe fonduri europene aflate deja în vigoare, adică nu s-au creat linii bugetare noi, nu s-au inventat programe noi pe fonduri europene, ci pe, programele existente, se permit și aceste categorii de cheltuieli. Deci, practic, regulile rămân aceleași, doar că devin eligibile și aceste cheltuieli. Aceasta-i modalitatea cea mai rapidă pentru ca banii să ajungă la oameni și...”

Europa Liberă:Deci, accesarea banilor se face prin proiecte? Cine are nevoie de acești bani, trebuie să scrie niște proiecte, să prezinte dovada că are 20 la sută din bugetul total al proiectului și să trimită toată documentația? Urmează birocrația obișnuită?

Siegfried Mureșan:„Da. Acesta e drumul cel mai scurt. Legat de birocrația obișnuită, Uniunea Europeană a spus foarte clar, Comisia Europeană a dat la nivel național indicații foarte clare ca aceste cereri de finanțare să fie tratate cu prioritate, regulile în materie de birocrație nu pot fi schimbate decât pentru următorul exercițiu bugetar multianual al Uniunii Europene, pe următorii 7 ani. Atunci ne propunem clar reducerea birocrației, și anume set unic de reguli valabile pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, adică aceleași reguli valabile pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, pe baza regulilor din țările cu cea mai mare rată de absorbție, unde vedem birocrație minimă. Acest lucru va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021, pe următorul exercițiu bugetar de 7 ani al Uniunii Europene. Acum, pe exercițiul actual, schimbarea regulilor, în sensul reducerii birocrației, nu este posibilă.”

Europa Liberă: E posibil ca în acest fel să fie nevoie de luni de zile până când un proiect va fi avizat, iar compania, întreprinderea aplicantă, să intre în posesia fondurilor de care are nevoie abia peste șase luni?

Siegfried Mureșan:„Oamenii trebuie să prezinte proiectele și au garanția că vor primi sprijin de la nivel european prin tot felul de măsuri pe care le luăm la nivel european și la nivel național pentru a acorda lichiditate și a acorda sprijin financiar.Dacă așteptăm în mod populist ca cineva să aibă un glonț de argint să rezolve problema de azi pe mâine cu o singură măsură, acest lucru nu se va putea pentru a ajuta oamenii afectați, pentru a sprijini întreprinderile să revină la normal. Soluția reală este un pachet de măsuri, e nevoie de un pachet de măsuri și vestea bună e că primim ajutor de la nivel european și că și de la nivel național autoritățile s-au mișcat și vin în sprijinul oamenilor și al întreprinzătorilor.”

Europa Liberă: Am văzut că Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor 750 de miliarde de euro pentru un program de achiziții de urgență pandemică. Și dvs. ați povestit cum se fac aceste achiziții în mod unitar, în așa fel încât prețurile să fie avantajoase și echipamentele să ajungă rapid la Uniunea Europeană. Cum se împart aceste echipamente, în condițiile în care mai multe statele au nevoi urgente simultan?

Siegfried Mureșan:„Politic statele pretind că au nevoie de totul acum, dar tehnicienii europeni verifică permanent realitatea: câte stocuri are fiecare stat membru, câte cazuri apar, câte cazuri grave care necesită tratamente în spitale apar și vă dau un exemplu - de două ori pe săptămână auzim politicienii italieni în mod populist susținând că nu au primit nicio mască din Franța, nicio mască din Germania și că nu există solidaritate la nivel european. Realitatea este că, până în acest moment, Franța a acordat Italiei un milion de măști de protecție și 200 de mii de echipamente de protecție; Germania a acordat Italiei un milion de măști de protecție, iar Austria a acordat Italiei un 1,3 milioane de măști de protecție. Și acest lucru în contextul în care Germania are în acest moment peste 60 de mii de mii de cazuri confirmate. Acesta este exact numărul de cazuri confirmate pe care îl avea Italia în urmă cu 7 zile. Pe 23 martie, Italia avea tot 63 de mii de cazuri, exact cât are Germania astăzi. Deci nu suntem în situația în care Italia sau Spania să fie singurele țări care au nevoie de ajutor. Dacă ne uităm la numărul de cazuri raportat la populație, vom vedea că cifrele sunt foarte apropiate între Italia, Spania, Germania, Franța, Belgia, Olanda. Majoritatea statelor vest-europene se află foarte apropiate unele de celelalte în ceea ce privește numărul de cazuri pe cap de locuitor. Deci, e nevoie să ignorăm declarațiile populiste ale politicienilor. Politicienii trebuie să revină la adevăr și vestea bună este că experții Comisiei Europene, tehnicienii Comisiei Europene nu operează pe baza declarațiilor politice, ci operează pe baza situației din teren și a nevoilor reale.”

Europa Liberă: Adică vreți să spuneți că România, când va ajunge în situația să aibă mari nevoi, va face o solicitare la Bruxelles și va primi ajutor deîndată?

Siegfried Mureșan:„Statele fac solicitări, dar solicitările lor trebuie să includă cifre detaliate cu privire la situația care este acum, numărul de cazuri...”

Europa Liberă:Și aceste solicitări se fac zilnic sau săptămânal?

Siegfried Mureșan:„Aceste solicitări au fost transmise de România când s-au făcut licitațiile pentru fiecare dintre aceste produse. Săptămâna viitoare la început se va petrece licitația pentru măști, fiecare stat membru și-a trimis nevoile, cu documentație completă: numărul de cazuri, numărul de cazuri din spitale, numărul de cazuri grave, datele de creștere, capacitățile existente în spitale, gradul de ocupare în spitale. Pe de altă parte, Uniunea Europeană ignoră declarații ale politicienilor, venite, de pildă, din Italia, de genul: Cuba, Rusia, China ne ajută foarte mult; Franța, Germania nu ne ajută. Aceasta este partea ce se ignoră.”

Europa Liberă: Pe termen mediu și lung, cât de mult va rămâne această propagandă în mințile oamenilor, propagandă care apare în fiecare stat. Inclusiv în România, anumite canale TV vorbesc despre ajutoarele venite din China, despre succesul Beijingului de a rezolva criza, despre performanțele medicale chineze etc.?

Siegfried Mureșan: „ E important să știm ce fac autoritățile la nivel național, care e situația reală în care ne aflăm, ce măsuri s-au luat și să urmăm aceste măsuri. E important să știm și ce fac autoritățile la nivel european și în ceea ce privește propaganda, trebuie demascați toți cei care propagă știri false. Săptămâna trecută o doamnă, fost europarlamentar de la ALDE (Norica Nicolai -n. red), susținea sus și tare că, în timp ce România a primit un miliard de euro fonduri europene, Franța a primit 300 de miliarde de euro fonduri europene și, iată, noi luăm doar praful de pe tobă și firimiturile – lucru fals. României i s-au dat, în schimb, 1,1 miliarde euro fonduri europene nerambursabile, în timp ce Franței i se acordaseră doar 700 de milioane de euro, mai puțin decât nouă, deși este o țară de trei ori mai mare decât România în ceea ce privește populația. Cele 300 de miliarde nu erau fonduri europene acordate Franței, ci reprezentau un ajutor de stat acordat de Guvernul Franței întreprinderilor din Franța și pentru care era nevoie de aprobarea Comisiei Europeană. Deci, Comisia Europeană nu a dat niciodată Franței 300 de miliarde de euro, cum nu a dat nici vreunui alt stat 300 de miliarde de euro. De ce este nevoie ca acest ajutor de stat să fie aprobat de Comisia Europeană? Din următorul motiv: avem la nivel european reguli extrem de stricte legate de ajutorul de stat. Aceste reguli sunt necesare pentru a nu crea un avantaj competitiv companiilor din țările cele mai bogate. Dacă țărilor bogate le-ar fi permis să acorde în neștire ajutoare de stat nelimitate companiilor din propriile lor țări, atunci le-ar crea un avantaj în raport cu companii din țări precum România.

În ceea ce privește sprijinul din afara Uniunii Europene, tot auzim că Rusia, China, Cuba au ajutat Spania și Italia mai mult decât a făcut-o Uniunea Europeană în ultimele săptămâni.V-am spus foarte clar cum a ajutat Uniunea Europeană - 3,7 milioane de măști de protecție, 200 de mii de echipamente de protecție din Franța și urmează mai mult, în timp ce Rusia a trimis în Italia echipamente militare din partea Ministerului Apărării, nu din partea Ministerului Sănătății, cu peste 100 de ofițeri ruși, iar peste 80 la sută din așa-numitele ajutoare sunt irelevante și nu ajută la nimic, în timp ce Uniunea Europeană trimite măști de protecție în Italia, Rusia trimite echipamente militare, iar testele venite din China și importate de Spania, din China, au o precizie de doar 30 la sută, adică doar în 30 la sută din cazuri testele prezentate ca mare ajutor din partea guvernului comunist chinez pentru Spania, adică două din trei persoane pozitive nu sunt identificate de acele teste. Consecințele negative sunt majore, fiindcă practic din trei persoane bolnave, doar una este identificată, două sunt declarate sănătoase, asta înseamnă că nu primesc tratament, riscul ca boala să se agraveze este uriaș, în plus persoanele, fiind declarate sănătoase, ies și se întâlnesc cu alți oameni și riscă să îmbolnăvească și alte persoane. De aceea, ce a venit din China și din Rusia a fost, în primul rând, dezinformare, a fost,în primul rând, dorința de a își crea un avantaj competitiv, de a-și crea un avantaj politic. Nu a fost, în primul rând, dorință de a ajuta într-o criză umanitară. Și noi trebuie să știm un lucru: în timp ce noi căutăm să achiziționăm echipamente medicale acum, China și alte state din afara Uniunii Europene caută să cumpere companiile noastre. Și ceea ce spun este următorul lucru: Uniunea Europeană trebuie să învețe să gestioneze mai mult decât un singur aspect al crizei în același timp, adică trebuie să gestionăm consecințele imediate.

trebuie să ne asigurăm că, în timp ce noi suntem ocupați cu consecințele imediate ale coronavirusului, companiile din afara Uniunii Europene, controlate adesea de guverne autoritare din afara Uniunii Europene, nu pun mâna pe companii din UE.”

Europa Liberă: Aveți exemple în sensul acesta, sunt companii rusești sau chinezești care încearcă să pună mâna pe întreprinderi din UE?

Siegfried Mureșan: „Nu concrete despre care să putem vorbi în sensul parafării unor tranzacții, dar știm exact că sunt companii din afara Uniunii Europene, în special din China, care privesc cu mare atenție spre companii europene, în special din domenii strategice precum infrastructură, transport, porturi, infrastructură energetică, feroviară, rutieră din Uniunea Europeană. Deci, nu există tranzacții parafate până la acest moment, însă avem informații cu privire la aceste intenții.”

Europa Liberă: Banii europeni arucnați în această criză legată de coronavirus se vor împărți frățește, proporțional cu numărul de locuitori ai ficărei țări, sau e în funcție de cât poate să absoarbă prin proiectele pe care le depune fiecare stat ?

Siegfried Mureșan: „Este, în primul rând, o realocare a unor fonduri existente în bugetul Uniunii Europene pe acest an. Deci este, în primul rând, permisiunea de a se accesa aceste fonduri pentru achiziționarea de echipamente medicale și de protecție și pentru a ajuta categoriile economice vulnerabile. Bani în plus, de exemplu, pentru România sunt acele 1,1 miliarde de euro anunțate de Comisia Europeană în urmă cu zece zile. În rest, trebuie spus, sunt fonduri existente deja în bugetul Uniunii Europene, alocate anterior statelor membre și care pot fi folosite acum în acest scop, sunt și bani pe care i-am avut alocați pe anii trecuți și pe care nu am reușit să-i aducem…”

Europa Liberă: Acum vorbiți despre bani care nu fac parte din cele 37 de miliarde?

Siegfried Mureșan: „Ba da Deci, noi am primit 1,1 miliarde, acei bani adiționali săptămâna trecută și, în rest, aceste 37 de miliarde sunt, de fapt, o realocare în acest scop a unor bani existenți deja în bugetul Uniunii Europene, trebuie să fim corecți aici.”

Europa Liberă: Deci, nu e un plan Marshall?

Siegfried Mureșan: „Acele 37 de miliarde sunt bani existenți deja în buget, sunt bani incluși în cea mai mare parte a lor deja, alocați țărilor, incluși în programele operaționale, deci, practic, s-au schimbat condițiile pentru a-i putea folosi acum, acolo unde este nevoie. Deci, e o realocare a banilor, nu sunt bani suplimentari. Vrem bani noi – soluția am dat-o eu săptămâna trecută. Avem încă 4,1 miliarde euro bani care nu sunt încă incluși în bugetul Uniunii Europene pe acest an, sunt bani aflați într-o rezervă ce pot fi accesați și alocați dacă apare o criză neprevăzută. Deci, aceștia ar fi bani suplimentari, bani care nu sunt încă alocați pe programe, nu sunt încă alocați statelor membre și aceasta ar fi o contribuție suplimentară, ar fi bani adiționali, deci cele 4,1 miliarde din rezerva Uniunii Europene, rezerva strategică, dacă vreți așa, a Uniunii Europene...”

Europa Liberă: Cam câți bani ar fi pentru România?

Siegfried Mureșan: „Cam trei miliarde, între trei și patru miliarde de euro, acesta e răspunsul corect. Între 3,1 și 3,9 miliarde, vreau să fiu mai precis, da. Noi suntem într-o situație bună, fiindcă sunt bani pe care nu am reușit să-i absorbim până acum, lipsea capacitatea de absorbție, bani care nu și-au găsit oarecum rostul la noi până acum și ar fi fost proiecte bune.”

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG