Linkuri accesibilitate

Coronavirus. Riscă UE să-și piardă rațiunea de a fi? De ce nu înțeleg statele din Nord suferințele celor din Sud


Premierul Giuseppe Conte încearcă să-i convingă pe liderii europeni să fie mai generoși cu statele care nu mai fac față pandemiei

Premierul Italian, Giusppe Conte încearcă să-i sensibilizeze pe liderii europeni și vorbește despre faptul că UE este pe cale „să-și piardă raţiunea de a fi'' dacă Uniunea Europeană va continua să fie divizată. Liderul guvernului de la Roma, la fel ca omologul său de la Madrid este nervos, după ce șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene au refuzat să pună la comun datoriile țărilor comunitare. Pare să se fi accentuat contradicția mai veche între statele nordice, care nu au datorii și cele sudice, care s-au împrumutat nesăbuit de mai multe ori în istoria lor recentă.

„Inerţia le-ar putea lăsa copiilor noştri imensa povară a unei economii devastate” a subliniat şeful cabinetului de la Roma: „vrem să fim la înălţimea acestei provocări ? Atunci, să lansăm un mare plan, un Plan european de redresare şi investiţii, care să susţină şi să relanseze economia europeană în întregime''.

Video summit european unde s-a discutat acest plan s-a încheiat joi cu o confruntare de idei între statele europene care militau pentru un „plan Marshall" de recuperare economică, conduse de premierul spaniol Pedro Sanchez, și statele sceptice privind o intervenție comună de amploare, în frunte cu Germania și Olanda. Cele două tabere nu au ajuns la nicio concluzie.

Summitul era la un pas să se încheie cu un eșec răsunător, dar Pedro Sanchez și premierul italian Giuseppe Conte au refuzat semnarea unei declarații comune vagi lipsite de măsuri concrete și au reușit să obțină un termen de 15 zile de negocieri privind noi propuneri.

Textul era aproape parafat atunci când Charles Michel, președintele Consiliului European, i-a întrebat pe participanții la discuție dacă sunt cu toții mulțumiți de rezultat, spun surse diplomatice. Acela a fost momentul în care premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a mărturisit că nu este și a avertizat că nu va semna „niciun acord care nu oferă un mandat clar astfel încât miniștrii Economiei (n.r. – din statele UE) să își poată continua munca”.

Sub amenințarea că Spania își va folosi dreptul de veto – lucru pe care și Italia anunțase că este dispusă să îl facă – Charles Michel a fost de acord ca discuțiile să fie reluate ulterior. Oferta Bruxellesului a fost aceea de a devansa termenul cu trei săptămâni, dar Roma nu a fost de acord și a cerut doar 10 zile. Rezultatul a fost următorul: miniștrii dispun de 15 zile pentru a face propuneri ce ar putea conduce la un plan de reactivare a economiei europene, care este condamnată la recesiune în acest an de către pandemia de coronavirus.

Premierul italian explică într-un interviu publicat de cotidianul Il Sole 24 Ore, că ar fi vorba despre „mai mult decât un simplu dezacord” fiindcă „a fost o confruntare dură şi directă'' cu Angela Merkel, cancelara germană, care nu ar fi înțeles cu adevărat drama italiana, după cum explică Giuseppe Conte: „noi trăim o criză care provoacă un mare număr de victime în rândul concetăţenilor noştri şi o recesiune economică severă''.

Germania şi Olanda nu au fost de acord cu lansarea așa numitor „coronabonduri", obligaţiuni emise în comun de guvernele din zona euro pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemie, ceea ce ar însemna că statele europene ar trebui să pună la comun datoriile, în condițiile în care, de pildă, Grecia și Italia și-au permis ani de zile să acumuleze datorii.

Premierul olandez Mark Rutte susține că „a emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru".

Dezbaterea acestui subiect e de lungă durată în UE și se duce înstre statele nordice chibzuite și cele sudice risipitoare.

Primul ministru italian ar vrea să tranceadă trecutul și cere măsuri excepționale pentru situații excepționale: „în Italia şi în alte state membre suntem constrânşi să facem alegeri tragice”, de aceea liderul de la Roma insistă că nu-și permite „să tergiversez'', insistând că întreg continentul „se află într-un moment critic al istoriei europene''

Și fostul preşedinte al Comisiei Europene între1985 şi 1995, francezul Jacques Delors, acum în vârstă de 94 de ani este de părere că llipsa de solidaritate „antrenează un pericol mortal pentru Uniunea Europeană”

Italia şi Spania, cu 9.134 de decese, respectiv 5.690, sunt cele mai afectate ţări din lume şi totalizează aproape trei sferturi din decesele înregistrate în Europa

Facebook Forum

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG