Linkuri accesibilitate

Creșterea economică de 25%: pe ce și-a bazat Dragnea calculele?


Atunci când a anunțat „cu cifrele pe masă” creșterea Produsului Intern Brut, liderul PSD nu a luat în calcul datele statistice oficiale, ci prognozele făcute anul trecut de specialiștii în probabilistică.

Institutul Național de Statitiscă urmează să publice abia pe 14 februarie, date despre PIB-ul pe trimestrul al IV-lea, și implicit creșterea sau scăderea procentuală a PIB-ului României în 2018 față de anul anterior, urmând ca informațiile preliminare să fie date publicității în martie, iar cele finale la începutul lunii aprilie. E posibil ca viitorul să nu „arate” la fel de bine ca în calculele șefului Camerei Deputaților, Liviu Dragnea care a anunțat o creștere economică record în ultimii doi ani: un avans economic de 25% a PIB-ului în 2018 față de 2016, reprezentând, alături de creșterea veniturilor la bugetul de stat de 32%, „cele mai creșteri, în doi ani consecutivi, din istoria României”.

Analistul economic Aurelian Dochia argumentează că, din datele publice deja pentru primele trei treimestre, „în proporție de 75% ar trebui să știm ce a fost în 2018” mai cu seamă că „trimestrul al patrulea nu poate să schimbe foarte mult cifra finală”. Astfel, analistul estimează că 2018 se va încheia „cu o creștere de 4%-4,5%, deci mai puțin decât fusese pognozat inițial, căci bugetul a fost construit pe o creștere de peste 5%. Vom vedea când vom avea cifrele finale”. O estimare pe care, oricum, încă din toamna trecută, mulți economiști au considerat-o ca fiind „prea optimistă”.

Cel mai probabil, atunci când a vorbit despre un PIB de 949,6 miliarde de lei în 2018, Liviu Dragnea s-a bazat pe estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNP), potrivit căreia PIB-ul pe 2018 ar urma să fie de 949,6 miliarde de lei, cu 4,5% mai mult față de 2017. De asemenea, potrivit aceluiași document al CNP, în 2019, România ar trebui să înregistreze o creștere economică de 5,5% și un PIB de 1.022 de miliarde de lei.

Dacă bugetul de stat pe 2019, va fi construit pe prognoze prea optimiste, lucrurile ar putea deveni riscante, mai ales dacă va există o discrepanță între veniturile prognozate și cele realizate, în condițiile în care majoritatea cheltuielilor sunt obligatorii, de pildă, salariile sau cheltuielile sociale. Aurelian Dochia crede că, în aceste condiții, deficitul ar urma să crească: „și astfel de estimări de creștere a deficitului de peste 3% în 2019 sunt făcute de toată lumea, inclusiv de Comisia Europeană”.

Reprezentanții opoziției îl acuză, însă, pe Liviu Dragnea că a măsluit cifrele și că, de fapt, „compară mere cu pere”. Deputatul USR Claudiu Năsui a explicat, pe pagina sa de Facebook, că, în 2016, veniturile nu includeau și subvenția europeană pentru agricultură, care a fost introdusă în bugetul de stat abia în 2017, „pentru a crește artificial veniturile”.

„Până atunci ea nu a fost niciodată prinsă în buget. Pentru că sunt bani care doar tranzitează contul statului, nu venit al statului. Câți intră, atâția ies. Nu au impact pe deficit. Dar ei au decis să adauge subvenția și pe venituri și pe cheltuieli. Deși nu sunt nici venituri ale statului român, nici cheltuieli ale sale, ci ale UE. Acest artificiu contabil explică 31% din „creșterea” cu care se laudă domnul Liviu Dragnea”, a scris pe pagina sa de Facebook, Claudiu Năsui.

La rândul său, Florin Cîțu argumentează, tot pe pagina sa de Facebook, că „PIB-ul crește din pix, de aceea nu se simte nicăieri creșterea” și că prin prezentarea datelor privind creșterea economică națională ca pe un succes, „Liviu Dragnea confirmă că a premeditat creșterea prețurilor și deprecierea monedei naționale”. De asemenea, senatorul liberal estimează că „în 2018, creșterea economică reală este în jur de 3,8%, iar la aceasta se adaugă rata inflației de 7,2%”.

Calculele defintive vor fi făcute de specialiști după ce vor avea la îndemână datele statistice oficiale, până atunci bătălia rămâne între politicieni.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG