Nu nivelul salariilor și pensiilor magistraților deranjează în primul rând, ci discrepanța față de cele ale altor categorii sociale. Așa cum arată monitorizările la nivelul Uniunii Europene, judecătorii români au printre cele mai mari salarii din UE raportate la salariul mediu național. Situația este similară în ce privește pensiile speciale, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene. Discrepanța dintre pensia medie a cetăteanului obișnuit și pensia magistratului este cea mai mare din UE, chiar și în cazul țărilor care au pensii speciale.
Bine plătită fiind, justiția a devenit, poate, mai puțin coruptă, acesta fiind și argumentul forte pentru sumele uriașe pe care le încasează magistrații, dar nu a devenit mai eficientă sau mai bună. Încrederea în Justiție era de 47% în mai 2021, potrivit Eurobarometrului realizat de Comisia Europeană. În 2016 era de doar 35%.
Salariul judecătorilor de la Curtea de Apel
Vechime de peste 20 de ani - 23.000 de lei;
Vechime 15-20 de ani - între 21.238 de lei și 22.300 de lei;
Vechime 10-15 de ani - între 19.773 de lei și 21.800 de lei;
Vechime 6-10 ani - între 17.968 de lei și 20.800 de lei.
Măririle sunt inevitabile din cauza proceselor
Ministrul Justiției Cătălin Predoiu susține că această creștere de 20%, care va înghiți doar anul acesta peste 80 milioane de lei de la buget, era inevitabilă, fiind consecința unor hotărâri judecătorești pronunțate împotriva Ministerului Justiției de-a lungul timpului și a necorelării diverselor legi.
„ Consecința acestor necorelări a fost apariția a sute de decizii definitive pronunțate de instanțe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupațională Justiție. Inclusiv CCR a fost sesizată și s-a pronunțat în acest sens. MJ nu poate ignora aplicarea unei hotarâri judecătorești definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună știință a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege”, spune ministerul într-un comunicat.
VRS-ul, cheia de la seif
În acest moment, noua majorare a salariilor judecătorilor și procurorilor se datorează VRS, adică „valoare de referință sectorială”, care a fost inventată în 2016 în timpul guvernului Cioloș, dar se referea exclusiv la serviciile de probațiune. Era vorba de aproximativ 650 de lei în plus la salariu.
Pe principiul „capra vecinului”, magistrații au considerat că toți merită acest VRS, așa că chestiunea a ajuns la CCR, care a dat o decizie care spunea că trebuie extins la toată justiția.
De aici a început tăvălugul proceselor prin care magistrații au cerut majorarea VRS-ului. Și au câștigat, bineînțeles, pentru că procesele sunt judecate chiar de beneficiarii direcți ai majorării cu pricina. Acesta este, de altfel, și mecanismul de la CCR. În 2021 a intrat pe fir și Înalta Curte, care a stabilit că VRS se va aplica tuturor ordonatorilor de credite din justiție.
Procesele prin care magistrații și-au câștigat retroactiv acest nou indicator au costat statul român sume considerabile: 174,4 milioane lei în 2020 și 717,2 mil. în 2021.
Pohta CSM s-a îndeplinit
De fapt, ministrul Predoiu a răspuns prin ordinul semnat și pretențiilor ridicate de CSM, în aprilie anul trecut, când instituția a cerut, în plină pandemie de coronavirus, majorarea cu 25% a salariilor tuturor judecătorilor din țară.
Argumentul? Judecătorii de la Înalta Curte, din CSM și de la Inspecția Judiciară - instituții care au buget propriu - încasează salarii calculate la o valoare de referință sectorială de 605,22 de lei, în timp ce toți ceilalți judecători din țară au salariile calculate la o valoare de referință sectorială de 484,18 lei.
CSM a transmis, la vremea aceea, o notă ministrului Justiției, Stelian Ion, prin care a cerut alocarea fondurilor necesare pentru creșterea cu 25% a salariilor tuturor judecătorilor de la curțile de apel, tribunale și judecătorii din țară. Mai puțin pentru judecătorii Curții Supreme.
În România sunt în funcție aproximativ 5.000 de judecători, cei mai mulți în judecătorii și tribunale.
Soluția: o lege specială a salarizării magistraților
Raluca Prună, fost ministru al justiției, spune pentru Europa Liberă că toate aceste situații decurg dintr-o proastă legislație. Soluția este o lege specială de salarizare în magistratură, care va evita astfel de cazuri cu o deja o îndelungată istorie.
„Trebuie despărțit planul moral de planul juridic. Moral vorbind, este de neînțeles de ce valoarea de referință sectorială este 650 de lei în magistratură și 197 de lei în sistemul de apărare, este greu de justificat. Pe argumente legale însă până nu faci o lege specială având în cap că drepturile care s-au dat nu mai pot fi luate, pentru că avem o Curte Constituțională ostilă și o magistratură ostilă.
Printr-o lege specială, se poate stabili un anumit nivel de salarizare, eventual plafonat pentru o perioadă de timp, se poate restabili ordinea. Altfel, întotdeauna când se va modifica legea salarizării vei avea magistrați care vor spune că trebuie să beneficieze și ei. Orice hibă în legea generală de salarizare va fi speculată de magistrați și vor merge în instanță, pe bună dreptate, și vor câștiga”, declară Raluca Prună.
Aceeași soluție- o lege a salarizării în sistemul judiciar- este avansată și de actualul ministru al justiței, Cătălin Predoiu.
Îndelungata tradiție a proceselor deschise de magistrați
Practica recuperării în instanțe a diverselor drepturi salariale, în special sporuri restante, nu este nouă, a devenit chiar o cutumă. Aceste sporuri, începând din 1999, apăreau sau dispăreau prin felurite Ordonanțe de Urgență.
A fost solicitată în procese plata retroactivă a sporului de risc, de stres ( 50% din salariul brut), a sporului de vechime, de anticorupție sau vaucherele de vacanță.
Așa se face că în 2008, de exemplu, Ministerul Justiției a avut de plătit 180 de milioane de lei, iar Parchetul General 100 de milioane pentru achitarea retroactivă a sporului anticorupție.
În perioada 2006-2008, magistrați importanți au dat statul în judecată pentru a-și câștiga retroactiv sporurile, la care s-au adăugat penalizările de întârziere, astfel încât sumele au devenit în final și mai mari. Câteva exemple:
- Virgil Andreies, presedinte CSM la vremea aceea, a câștigat 53.981 lei din drepturi salariale restante.
- Anton Pandrea, membru CSM, 40.000 de lei
- Bogdan Licu, fost vicepreședinte CSM, a primit aproape 25.000 de lei din drepturi salariale restante.
- Gabriela Bârsan, judecătoare la Înalta Curte, a primit în 2007 pentru diversele drepturi salariale restante suma de 194.288 lei,
- Gheorghe Buta, judecător ICCJ, a câștigat în instanțe 199.000 de lei.
- Gheorghe Muscalu, fost procuror DIICOT, 34.000 de lei.
Urmează un nou val al proceselor
Surse din Ministerul Justiției spun pentru Europa Liberă că o să mai urmeze un șir de procese în urma modificărilor făcute în 2018 la legea 304 privind organizarea judiciară. La art. 88 indice 2, al. 5 se spune că procurorii Secției Speciale (SIIJ) au drepturile procurorului detasat. Acest lucru înseamnă 2% diurna pe zi calendaristică din salariul brut. Deci, practic, aproape 60% în plus la salariu.
„Vor fi procurori din Parchetul General care se vor duce în instanță și vor spune că de ce procurorii de la SIIJ au salariul mai mare, că e discriminatoriu. O să câștige din picioare. Orice procuror din Parchetul general care va merge în instanță și va spune că legiuitorul a creat o normă discriminatorie, pentru că a stabilit prin lege că niște colegi dintr-o secție au drepturile detașatului și au diurnă va câștiga”, spune sursa citată.
Magistratul român vs magistratul european
Conform monitorizării Consiliului Europei făcute la nivelul anului 2018 reiese că salariile judecătorilor români sunt printre cele mai mari din UE dacă se ține cont de raportul între salariul mediu la nivel național și salariul mediu al unui judecător.
Care e situația în alte state, conform Consiliului Europei.
Salariul anual mediu:
- România - 11.235 de euro;
- Franța - 35.763 de euro;
- Italia - 29.343 de euro;
- Belgia - 43.497 euro;
- Albania - 4.717 de euro.
Salariul anual mediu pentru judecătorii aflați la început de carieră:
- România - 44.940 de euro
- Franța - 46.491 de euro;
- Italia - 55.751 de euro;
- Belgia - 69.595 euro;
- Albania - 13.679 de euro.
Salariul anual mediu pentru judecătorii de la Curtea Supremă
- România - 91.003 de euro;
- Franța - 121.594 de euro;
- Italia - 187.795 de euro;
- Belgia - 130.491 euro;
- Albania - 19.811 de euro.
