Banca Națională a României a anunțat o inflație de 6,3% pentru septembrie 2021, dublul ţintei fixate de guvernul Cîțu pentru 2021.
Ce alimente s-au scumpit cel mai mult:
- Ulei alimentar +23,41%
- Cartofi +12,61%
- Brânză de oaie +6,88%
- Margarină +6,71%
- Pește proaspăt +5,9%
- Pâine +5,52%
- Energia +24,65%
- Gazele naturale + 20,55%.
- Combustibil + 6.77%
- Țigări +7,11%
Rata inflației - peste 7% până la final de an
Economiștii sunt de părere că inflația va depăși pargul de 7% până la finalul anului. Consultantul Dragoș Cabat vorbește de un cumul de factori internaționali și locali care vor duce la creșterea prețurilor și înaintează chiar procentul de 8%.
„Este efectul creșterii prețului la energie, care nu poate fi imputat nici guvernului, nici Băncii Naționale și se datorează evoluției mondiale. La noi, ca factori perturbatori, se mai adaugă instabilitatea politică, evoluția crizei sanitare și deficitul de cont curent și deficitul de cont bugetar”, a precizat el pentru Europa Liberă.
Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, spune că vor urma câteva trimestre bune de inflație și este imposibil de estimat când se va termina valul inflaționist. „Noi avem un scenariu de bază pe care îl luăm în calcul și care ne arată o inflație de 7,3% până la finalul anului. Sunt creșteri foarte mari așteptate în noiembrie și decembrie la gaze, dar și la energie electrică”, explică Ionuț Dumitru.
El spune că această estimare poate fi influențată de măsurile legislative anunțate de executiv și legislativ pentru temperarea creșterii prețurilor. „Dacă parlamentul vine cu plafonarea prețului de gaze, probabil că inflația va fi mai mică anul acesta, dar mai mare odată ce acea plafonarea nu va mai acționa. Ea nu face altceva decât să amâne inflația", adaugă acesta.
Adrian Vasilescu, consilierul BNR, spune că cel mai mare efect asupra inflației l-a avut liberalizarea prețurilor la energie care s-a suprapus peste creșterea de prețuri de la nivel mondial.
La finalul ședinței de guvern, joi, premierul Florin Cîțu a cerut guvernatorului BNR crearea unui comitet de macrostabilitate pentru luarea celor mai bune măsuri legate de inflație. „Dacă această inflație este temporară, lucrurile sunt ok și mergem pe ce estimează banca centrală. Eu sper că nu am ratat nicio măsură în trecut și acum să ne grăbim să reducem prețurile prin măsuri de politică monetară restrictivă care ar putea să pună în pericol creșterea economică”, a arătat premierul.
Robor va crește, dar va sta sub inflație
Și ratele la credite vor crește până la finalul anului. Banca Națională a României a majorat dobânda cheie de la 1.25 la 1.50, în încercarea de a domoli inflația galopantă. Măsura s-a reflectat imediat în creșterea ROBOR.
„Noi ne așteptăm ca BNR să crească din nou dobânda cheie în ședința din noiembrie, nu știm dacă cu 0.25 sau chiar cu 0.5, urmând ca la începutul anului viitor să mai vedem câteva creșteri de dobânzi, noi așteptăm o creștere pâna la 3,50 a dobânzii de politică monetară, la jumătatea anului viitor”, a delcarat Ionuț Dumitru pentru Europa Liberă.
„Problemă creșterii dobânzilor nu este doar în România, ci este peste tot în lume”, precizează Dragoș Cabat. „Au fost dobânzi negative acum au crescut, dar sunt sub inflație.” Consultantul spune că, atâta vreme cât băncile se împrumută la banca centrală, Robor va sta undeva în apropierea dobânzii cheie. „E adevărat că băncile pot ajunge la limita la care se pot împrumuta și este posibil ca spre sfârșitul anului să vedem o creștere mai mare a ROBOR. Dacă inflația ajunge spre 8, Roborul ajunge spre 3-4", adaugă acesta.
Euro va depăși pragul psihologic de 5 lei
„Pentru momente există foarte mulți euro în piață în Europa, dar, pe măsură ce inflația la noi va crește mai mult decât va crește la nivelul Uniunii Europene, și pentru că probabil vom avea din nou unele dintre cele mai mari deficite atât bugetare cât și de cont curent și comercial din Uniunea Europeană, și pe măsură ce vine toamna - iarna va trebui să importăm energie care este din ce în ce mai scumpă, este posibil să ne confruntăm cu un trend de depreciere accentuată a monedei naționale”, arată Dragoș Cabat.
El spune că Banca Națională a făcut eforturi foarte mari să nu se depășească nivelul de cinci lei un euro, car estimează că pragul va fi depășit în noiembrie sau decembrie și crede că, până la final de an, un euro va ajunge să coste 5,2 lei.
Ionuț Dumitru este mai optimist și spune că nu se așteaptă la o depreciere semnificativă.„Așa cum ne-a obișnuit banca centrală, vom asista la o depreciere lentă și controlabilă, noi așteptăm să atingem pragul de 5 lei abia la finalul anului următor.
