Dacă ești unul dintre cei 1,5 milioane de români care câștigă salariul minim brut pe țară – în prezent de 3.300 de lei – află că de la 1 iulie 2024 ai putea contribui în plus la bugetul de stat, în diferite forme, cu aproape 200 de lei pe lună.
Statul român, care prin instituțiile sale centrale și locale este cel mai important angajator al țării, va încasa astfel la buget în jur de 300 de milioane de lei în fiecare lună doar din această majorare.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna aceasta că salariul minim brut pe economie va crește de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.
O variantă prezentată de guvernanți reprezentanților Intreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) este ca, în paralel cu această creștere, suma minimă neimpozabilă de 200 de lei – aplicată acum lefei minime – să crească la 300 de lei, spune pentru Europa Liberă Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor.
Această variantă, admisă public și de premierul Marcel Ciolacu, ar putea afecta calculul de mai sus: nu vei mai plăti taxe de aprox. 200 de lei pe lună în plus din iulie, ci, rotunjit, de 165 de lei. Adică statul va încasa aproape 250 de milioane de lei lunar.
În calitate de angajator a aproximativ 1,3 milioane de persoane, statul va fi și el, firește, afectat de măsură.
Însă, dacă patronul unei covrigării care vrea să își păstreze nivelul profitului va fi nevoit să:
- își amortizeze cheltuială prin creșterea prețului covrigilor (efect inflaționist, așadar);
- reducă personalul;
- în cazuri extreme, să închidă afacerea;
- să fie tentat să plătească muncitorii „la gri” sau la „negru”,
statul nu are mari motive de îngrijorare din acest punct de vedere, spune pentru Europa Liberă economistul Dan Chirleșan, lector al Facultății de Economie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Pentru că statul are (încă) posibilitatea de a se împrumuta.
Statul – „acționar la firme”
În an electoral, pentru guvernul PSD-PNL, aceasta este o situație de tip win-win.
Câștigă și capital electoral, într-un an cu patru rânduri de alegeri, și mai mulți bani la buget.
„Putem spune că statul, prin fiecare creștere de taxe și impozite, devine un fel de acționar în fiecare firmă din România. Cum statul ia 46-48% din veniturile pe care le produce o companie, în unele situații, este principalul acționar”, spune Dan Chirleșan.
„E o formă prin care ei vor să-și mai completeze veniturile bugetare.”
Economistul spune că, în România, în prezent, forța de muncă este împărțită în trei: o treime lucrează la stat, o treime lucrează în companii mici patriculare și cealaltă în marile companii private.
Potrivit statisticilor, câștigul mediu salarial la stat este cu aproximativ 10% mai mare decât cel din mediul privat.
„Marile companii încearcă să scoată profit, din productivitate și printr-o bună organizare a muncii și a fluxurilor de activitate. Statul întotdeauna se uită cu un ochi către profitul pe care îl fac aceste mari companii și încearcă, dacă nu prin impozite directe pe profit, care nu prea iese, să le ia măcar taxele pe muncă, pentru că știe că nu se poate ajunge într-o zonă de [muncă] gri sau de negru în marile companii”, explică Chirleșan.
60% creștere a salariului minim în doi ani
Măsura anunțată de premierul Ciolacu vine după o serie de creșteri succesive ale salariului minim brut pe economie, începută în 2022, după pandemie, în condițiile unei inflații în creștere.
La 1 ianuarie 2022, salariul minim brut în România era de 2.230 de lei.
În acel an, a crescut cu 120 de lei, pentru ca în 2023 să ajungă la 3.000 de lei. La începutul acestui an, leafa a ajuns la 3.300 de lei, pentru ca din iulie să ajungă la 3.700 de lei.
O creștere între 2022 și iulie 2024, așadar, de peste 60%.
Radu Burnete, președintele Confederației Patronale Concordia – care reprezintă peste 2.000 de companii din România – critică decizia Guvernului, despre care spune că a fost luată „din pix”.
„Sunt industrii care, sigur, îl vor crește, dar îl vor da mai departe în prețuri – ați văzut deja declarații din partea industriei de HoReCa ș.a.m.d.
Altele vor găsi diverse alte metode de a internaliza [măsura], având în vedere că aceasta vine la jumătatea anului [...] La mijlocul anului, bugetele sunt făcute, deci ce poți să faci, să dai mai departe în preț, să renunți la unele investiții sau la anumite cheltuieli pe care le aveai planificate”.
Burnete spune că cele mai afectate vor fi firmele care nu au profituri foarte mari, care de abia trăiesc de la o lună la alta și care ar putea fi nevoite să disponibilizeze angajați deoarece nu vor putea suporta creșterea lefurilor.
Radu Burnete critică modul în care Executivul a luat în ultimii ani deciziile de creștere a salariului minim.
„Deși legea cere o consultare între sindicate și patronate, în ultimii ani de zile, Guvernul ne cheamă, ne ascultă, după care face cum își propusese de la bun început. Nu e o consultare adevărată.”
Președintele Confederației Concordia spune și el că statul are de câștigat dintr-o astfel de măsură.
„Foarte puțini sau mai spre deloc, angajații din sectorul public sunt remunerați cu salariul minim. Deci, atunci când Guvernul crește salariul minim, pentru el, ca angajator, nu crește, pentru că angajații săi câștigă peste acest prag. Deoarece crește salariul minim în economia privată, Guvernul colectează mai mult.”
Cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani
Procentual, creșterea de anul acesta va fi cea mai mare din ultimii 20 de ani, reiese din datele prelucrate de termene.ro.
După 1 iulie, dacă măsura anunțată de guvern va fi pusă în aplicare, salariul minim brut pe economie va fi crescut cu 23% față de anul precedent.
A doua cea mai importantă creștere procentuală a fost în 2022, când a crescut cu 13,8% față de anul precedent, și în 2004, cu 11,9%.
Guvernul a justificat majorările din ultimii ani pe seama ratei anuale inflației, care a atins un vârf de 13,8% în 2022.
Dacă vorbim despre inflația lunară, decembrie 2023 s-a încheiat cu 10,2%, iar în aprilie 2024 era 5,9%.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor, care a participat la negocierile cu guvernul, spune că a cerut Executivului „programe de sprijin pentru domeniile afectate de creșterea salariului minim și regândirea fiscalității pe muncă.”
Până acum, la nivel declarativ, nu a fost prezentată decât creșterea de la 200 la 300 de lei a sumei neimpozabile.
Majorarea salariului minim a stârnit patimi și în coaliția de guvernare.
Ea a fost anunțată de PSD, existând informații publice că PNL nu ar fi susținut-o la început. Acum câteva zile, la o emisiune de la Realitatea TV, premierul Marcel Ciolacu spunea: „Una înseamnă funcționarea politică și alta cea administrativă. Nu putem confunda coaliția cu Guvernul României”.
Marți, 28 mai, liderul PNL Nicolae Ciucă – partenerul de guvernare al PSD – a declarat că PNL și PSD au avut cu o zi înainte o ședință a Coliției în care s-a discutat acest subiect, despre care spune că a existat o lipsă de comunicare, în primă fază, între PSD și PNL.
„S-au lămurit toate aceste aspecte şi în acest moment vă pot spune că am discutat cu mediul de afaceri, am discutat cu sindicatele, am discutat ieri cu partenerii de coaliţie. Decizia este luată pentru mărirea salariului minim, cu această nevoie de sprijinire a mediului de afaceri (300 de lei neimpozabili, n.r.)”, a spus preşedintele PNL, potrivit News.ro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
