Linkuri accesibilitate

Lupta Ucrainei pentru Crimeea, peninsula devenită „bază militară a Rusiei" la Marea Neagră


Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a angajat, luni, la Kiev, să facă „tot ce e omenește posibil" pentru ca Peninsula Crimeea să fie redată Ucrainei. (Ilustrație - Președinții Ucrainei și Rusiei cu harta Crimeii în fundal)

La peste șapte ani de la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, contestată vehement și repetat de întreaga comunitate internațională, peninsula este în prezent „un butoi cu pulbere, o simplă bază militară a Rusiei”, a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, luni, la Kiev.

Zelenski a lansat Platforma Crimeea în prezența reprezentanților a peste 40 de țări și ai Uniunii Europene, o încercare de a readuce atenția comunității internaționale asupra anexării ilegale a Crimeii de către Rusia, în 2014. Reuniunea a fost descrisă de Moscova drept un gest antirusesc”.

În timp ce, luni, la Moscova, Vladimir Putin ordona, potrivit AP, construcția a două submarine nucleare înarmate cu rachete balistice intercontinentale, în Kiev, președintele Zelenski transmitea comunității internaționale că Rusia și-a triplat prezența militară în Peninsula Crimeea și cerea ajutor internațional.

Crimeea este situată la 400 de kilometri în linie dreaptă de România, pe coasta Mării Negre. Volodimir Zelenski a trecut în revistă situația „la zi” din peninsula:

  • persecuție politică;
  • dispariții forțate;
  • detenția ilegală a peste 100 de deținuți politici;
  • tortură;
  • suprimarea libertății presei și a celei religioase
  • exproprieri;
  • modificări demografice forțate;
  • recrutarea ilegală a cetățenilor Ucrainei în armata Rusiei;
  • propagandă militară în rândul minorilor;

Președintele Zelenski nu a ezitat să amintească comunității internaționale că situația din Crimeea pune la îndoială eficiența întregului sistem internațional de securitate, inclusiv principii de bază precum integritatea teritorială a statelor și inviolabilitatea frontierelor recunoscute internațional.

Potrivit experților internaționali, afirmația e susținută de lipsa de rezultat a celor șapte ani în care, în ciuda criticilor formulate de comunitatea internațională la adresa Rusiei, în Crimeea nu s-a schimbat nimic în bine iar Moscova nu a făcut altceva decât să își consolideze poziția la Marea Neagră. Conflictul este, de altfel, considerat unul dintre principalele motive ale răcirii, fără precedent după Războiul Rece, a relațiilor dintre Rusia și Occident.

Platforma Internaţională Crimeea e menită să sporească presiunea internațională asupra Rusiei și să ducă la revenirea Crimeii în componenţa Ucrainei.
Platforma Internaţională Crimeea e menită să sporească presiunea internațională asupra Rusiei și să ducă la revenirea Crimeii în componenţa Ucrainei.

Uniunea Europeană, Marea Neagră și vecinii Ucrainei

Liderii europeni sunt divizați cu privire la modul în care ar trebui să abordeze problema Rusiei, dar sunt de acord că relația cu Vladimir Putin a făcut importanți pași înapoi după anexarea Crimeii.

Aflat luni la Kiev, președintele Consiliului European, Charles Michel, a reluat sloganul folosit mereu de liderii internaționali după 2014, dar care nu a produs încă vreun rezultat: „Crimeea e Ucraina”.

Charles Michel a reamintit că Uniunea Europeană nu recunoaște anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și nu acceptă încălcarea legislației internaționale. Michel a menționat încălcările drepturilor omului comise de Rusia în Crimeea și distrugerile constante pe care le provoacă aceasta moștenirii culturale a peninsulei.

Rusia continuă să acționeze în moduri care amplifică impactul negativ al anexării. Militarizarea continuă a peninsulei afectează grav situația de securitate din regiunea Mării Negre. Acest lucru ar trebui să se schimbe”, a spus, la Kiev, președintele Consiliului European.

UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeii și Sevastopului de către Rusia, a spus, luni, președintele Consiliului European, Charles Michel (centru).
UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeii și Sevastopului de către Rusia, a spus, luni, președintele Consiliului European, Charles Michel (centru).

Situația securității la Marea Neagră este una dintre prioritățile României, țară care nu are doar ieșire la Marea Neagră, dar și 650 de kilometri de frontieră terestră cu Ucraina.

Suntem extrem de conștienți de provocările și amenințările actuale la adresa valorilor noastre și a stabilității și securității regionale din regiunea Mării Negre”, a spus premierul României, Florin Câțu, care a participat, luni la „Summitul de lansare a Platformei Internaționale Crimeea". Acesta a reafirmat sprijinul României față de Ucraina și a precizat că provocările de securitate pot fi diminuate prin „întărirea democrațiilor noastre, prin susținerea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale fiecărui cetăţean, prin asigurarea funcționării corespunzătoare a instituțiilor publice și a statului de drept”.

„România rămâne ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeii de către Federația Rusă”, a spus Florin Cîțu.

La lansarea Platformei Crimeea a participat și președintele Moldovei, Maia Sandu, care a fost criticată de opoziția de la Chișinău pentru poziționarea în favoarea Ucrainei. „Manifestând preferință pentru una din părțile din disputa ruso-ucraineană vizavi de Crimeea, președintele Maia Sandu include Moldova în blocul anti-rus, subminând astfel cel mai important principiu al politicii externe a Moldovei – neutralitatea și respectul reciproc cu toți partenerii”, a transmis partidul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

Anterior, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă Moldova, Maia Sandu a atras atenția asupra propriilor provocări de integritate teritorială a Moldovei: „interesul nostru este integritatea teritorială a țării, interesul nostru este să păstrăm pacea pe pământul nostru și în regiune, interesul nostru este să rezolvăm conflictul transnistrean, să plece trupele ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, să scoatem munițiile de acolo, să îmbunătățim colaborarea economică și, în special comercială”, a spus Maia Sandu, care a precizat că Moldova își dorește o „relație pragmatică” cu Federația Rusă în contextul conflictului înghețat din Transnistria.

„Noi suntem într-o regiune complicată, noi avem un conflict înghețat pe teritoriul țării și pentru mine cel mai important este să nu admitem destabilizarea situației", a spus Maia Sandu în interviul pentru Radio Europa Liberă Moldova.
„Noi suntem într-o regiune complicată, noi avem un conflict înghețat pe teritoriul țării și pentru mine cel mai important este să nu admitem destabilizarea situației", a spus Maia Sandu în interviul pentru Radio Europa Liberă Moldova.

Un summit „antirusesc”

Moscova a criticat reuniunea convocată luni la Kiev, iar purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a descris-o drept un eveniment „extrem de inamical faţă de ţara noastră, /.../ un act antirusesc" . Potrivit Agerpres, și purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage „concluziile corespunzătoare''.

Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 au fost reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, precizează Agerpres, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor.

Gazul rusesc și sprijinul Germaniei

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel nu a participat la summit-ul de luni, dar s-a aflat la Kiev duminică, în ultima sa vizită în această calitate. Merkel a făcut apel la desfășurarea unor „discuții de pace” cu privire la conflictul armat care se desfășoară din 2014 în estul Ucrainei între armata ucraineană și separatiștii sprijiniți de Moscova. Peste 14.000 de oameni au murit până acum în această confruntare. Volodimir Zelenski a spus că agreează ideea unor noi discuții de pace, dacă presiunea internațională cu privire la situația din Crimeea va fi amplificată.

Angela Merkel, care nu mai candidează la alegerile federale din 26 septembrie din Germania, s-a întâlnit, vineri, și cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la Moscova. Deși tema Ucrainei a fost atinsă, iar cancelarul Germaniei a numit anexarea Crimeii drept o „încălcare gravă”, principala temă a discuțiilor a fost situația din Afganistan, un context internațional care va face dificilă misiunea asumată luni de Ucraina de a readuce conflictul său cu Rusia pe primul loc al agendei internaționale.

În plus, Germania nu a dat înapoi în privința conductei Nord Stream 2 care va transporta gaz rusesc în Europa ocolind Ucraina, iar SUA au făcut recent pași importanți înapoi în contestarea proiectului. Această conducă este o „armă geopolitică”, a insistat Volodimir Zelenski în discuțiile cu Merkel, dar aceasta a spus doar că dacă Nord Stream 2 va deveni o astfel de armă, vor fi avute în vedere sancțiuni la adresa Rusiei.

Iran | Fără bani pentru un sac de orez. Impactul devastator al inflației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
XS
SM
MD
LG