Din toamna lui 2025 până la finalul lunii martie 2026, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg - „Europa Liberă contra Minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele mai simple sau mai sofisticate ale dezinformării.
***
Cristina Lupu este director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), o organizație non-guvernamentală activă de peste 31 de ani în protejarea democrației, în slujba libertății de exprimare și a educației.
Încă din anul 2017, CJI are programe de educație media pentru comunitățile din România și este preocupat de fenomenul dezinformării. CJI coordonează cel mai amplu program de educație media în școli, susținut de Ministerul Educației.
Cursurile CJI au ajuns în aproape 600 de școli din țară, beneficiari fiind, până în prezent, 10.000 de profesori și 300.000 de elevi.
Într-o lume ideală, România ar trebui să aibă o disciplină obligatorie despre educație media din clasa I până în clasa a XII-a, spune Cristina Lupu:
„Profesorii ar trebui să integreze educația media, dezinformarea, gândirea critică în toate disciplinele, atât la profilul uman, cât și la real. La matematică, de exemplu, poți să discuți despre manipularea prin statistici și prin date, la fizică și la chimie, poți să introduci elemente despre cum să verifici o informație care are legătură cu aceste domenii.”
Cristina Lupu atrage atenția asupra faptului că școala românească trebuie să răspundă provocărilor generate de inteligența artificială, fiindcă această tehnologie este prezentă zilnic în viețile copiilor.
Profesorii, recomandă ea, ar trebui să o includă în procesul de predare-învățare, pentru a-i învăța să-i vadă beneficiile și să se ferească de adicții și pericole. Cei de la catedră să țină aproape de copii, crede Cristina Lupu, și să-și adapteze orele vorbindu-le despre dezinformare și gândire critică:
„Adolescenții se bazează din ce în ce mai mult pe inteligența artificială în a lua decizii foarte simple: ce gătesc, cu ce haine se îmbracă, cum le răspund prietenilor. Ei cred că AI-ul știe mai bine. Nu contestă răspunsurile pe care AI-ul le generează, pleacă de la ideea că are adevărul absolut, că toate informațiile de acolo sunt cele care există și că nu există puncte de vedere pe care le exclude.”
Profesorii, spune directorul executiv al CJI, trebuie să le explice că este important să verifice informația pe care AI-ul o livrează și să fie curioși:
„Curiozitatea este cea care îi mută din zona de cinici – nimic nu e adevărat, totul este o conspirație, totul este fals, n-are rost să mai verific – în zona de sceptici – ia să văd de ce se întâmplă asta sau ia să văd cum stau lucrurile.”
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Un studiu realizat recent de către CJI despre relația tinerilor cu informația arată că sursele de informație cel mai frecvent utilizate de copii sunt discuțiile cu prietenii, cu familia ori cu profesorii, dar și podcasturile și influencerii care abordează știrile. Cel mai puțin utilizate surse de informare sunt presa scrisă, radio, presa online.
Care să fie explicația pentru lipsa de încredere în mass-media?
De foarte multe ori, știrile și materialele jurnalistice nu au publicul tânăr în minte, spune Cristina Lupu: „Când i-am întrebat de ce nu consumă știri, mi-au zis că limbajul este greu de înțeles, nu au foarte multă diversitate în formate, ei fiind obișnuiți foarte mult cu rețelele sociale.”
Potrivit studiului, 6 din 10 copii cred că o informație este adevărată dacă le confirmă ceea ce credeau deja, explică Cristina Lupu:
„Și la adulți este la fel. E important să te lupți cu această tendință naturală de a-ți căuta informațiile care să te facă să te simți mai puțin prost. Să cauți informații mai diverse, să înțelegi de ce îți vin doar informații dintr-un anumit context, să-ți dai seama dacă nu cumva tu singur te expui doar la niște informații care să te țină în zona safe în care ești deja.”
Fake news este mult mai mult decât news
Ce le spun formatorii CJI profesorilor și elevilor că reprezintă o știre falsă, un fake news?
„Le vorbim mai degrabă de informații contrafăcute, evităm să folosim sintagma de știre falsă, pentru că ea poate să transmită ideea că fake-ul, falsul, există doar la știri și în jurnalism. Și asta îi mai ajută și pe politicienii care pun ștampila de fake și fake news pe toate materialele jurnalistice cu care nu sunt de acord sau care îi critică. E un fel de atac pe care-l folosesc împotriva jurnalismului cu care nu sunt de acord”, spune Cristina Lupu.
Informațiile contrafăcute sau false din spațiul public circulă prin memes (n.r. memă este o idee, de obicei hazlie, o imagine, un clip sau un text, care se răspândește prin intermediul internetului), care sunt extrem de eficiente și umoristice, explică aceasta:
„Dezinformarea circulă foarte mult și prin reel-uri, prin video-uri, prin alte materiale foarte scurte. Fake news e, de fapt, mult mai mult decât news.”
Zburdă multe opinii. Românii să învețe diferența între opinii și fapte
Ce le-ar spune celor care cred că, într-o lume în care există foarte multă informație în jur și foarte multe opinii, nu ar mai fi nevoie de jurnaliști?
„Cred cu tărie că, pe măsură ce va exista tot mai multă informație generată de inteligența artificială, pe măsură ce vor fi din ce în ce mai multe opinii prezentate de diverse persoane, rolul jurnaliștilor va fi din ce în ce mai important și vom asista la o reîntoarcere la nevoia de a avea surse credibile, pe care le recunoști și în care ai încredere să-ți aducă informații verificate.”
„Zburdă multe opinii în jur”, explică Lupu, „dar, dacă nu te uiți să vezi care e baza factuală, cât e opinie, cât e fapt, cât este fapt verificabil din toată sfera de informații din spațiul public, o să ajungi să-ți bazezi deciziile pe ceva ce nu are bază factuală”.
Cristina Lupu crede că România are nevoie de o politică coerentă în privința dezinformării. În lipsa ei, „riscul este pierderea democrației”:
„Acesta este un risc extrem de mare și extrem de real. Dezinformarea atacă fibra proceselor democratice. Dezinformarea atacă încrederea unii în ceilalți. Dezinformarea îi duce pe oameni în situația asta de polarizare acută, în care doar urlă și nu se ascultă.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
