Președintele AURSF este printre cei care au contribuit la legea pentru schimbarea modului în care creditele de consum sunt date de IFN-uri, lege adoptată recent de Parlament.
Dacă până acum mulți dintre cei împrumutați ajungeau să plătească dobânzi foarte mari, după ce este promulgată legea de președinte acest lucru nu va mai fi posibil.
Legea adoptată pe 26 martie de Parlament prevede că sunt interzise dobânzile de 2% și 3% pe zi la împrumuturi.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Alin Iacob explică de ce noua lege îi va proteja pe cei care au nevoie să împrumute sume mici de bani și nu găsesc alte soluții decât la IFN-uri.
„Acum, dacă vei împrumuta 1.000 lei, vei putea plăti maxim 1%, deci maxim 10 lei pe zi. Nici asta nu-i deloc puțin, dar totuși, față de ceea ce se percepea înainte, este un progres evident”.
1. Europa Liberă: Parlamentul a adoptat un proiect de lege care reglementează dobânzile IFN-urilor, practic le plafonează. Adică suma finală rambursată să nu fie mai mare decât dublul sumei împrumutate. Cum va reglementa acest lucru piața împrumuturilor?
Alin Iacob: Dobânzile la aceste IFN-uri (instituții financiare nebancare) o luaseră cu totul razna. Practic, această lege votată acum de Parlament introduce două elemente extrem de clare și de bune pentru consumatori.
În primul rând, nu vei mai putea da niciodată înapoi, sau dacă ți se va cere nu va fi în conformitate cu prevederile legii, o sumă mai mare de două ori decât suma împrumutată.
Pe de altă parte, apare și o altă condiționare, astfel încât dobânda pe zi, în cazul împrumuturilor de valoare mică, să nu mai poată depăși anumite procente.
Și sunt trei praguri în lege. E vorba de 1%/zi pentru sume de până în 5.000 lei și de 0,8% , respectiv 0,6%, pentru următoarele două praguri, ultimul aplicându-se la valori de maxim 25.000 lei.
2. Europa Liberă: Dar 1% pe zi tot o sumă mare e...
Alin Iacob: Este foarte important acest 1% pe care îl plătești în special pentru acele credite de valoare mică, pe care oamenii aflați în dificultăți financiare de cele mai multe ori le apelau.
Până acum, în aceste cazuri se ajungea, din păcate, la dobânzi mult mai mari, de peste 2%/zi poate chiar 3%/zi, și practic vorbeam de o cămătărie legală. Adică atunci când pe zi ajungi să plătești o asemenea sumă de bani, este practic o cămătărie legală.
Acum, dacă vei împrumuta 1.000 lei, vei putea plăti maxim 1%, deci maxim 10 lei pe zi.
Nici asta nu-i deloc puțin, dar totuși, față de ceea ce se percepea înainte, este un progres evident.
3. Europa Liberă: Când iau oamenii aceste credite „cu buletinul”? Le vor lua mai greu de acum?
Alin Iacob: Aceste credite de la IFN-uri le iei atunci când ai nevoie de 500 lei să zicem ca să-ți repari un robinet la bucătărie și nu dispui de banii respectivi.
Te duci la o bancă și spui «dați-mi și mie 500 lei pentru 2 săptămâni, până la salariu», dar nu există acest tip de creditare.
Dar această situație urgentă nu trebuie să devină cea mai scumpă posibilă.
Avem după aceea un alt tip de împrumut care este pe mai multe săptămâni, de la anumite tipuri de finanțatori, al cărui cost depășea în trecut 30-40% pe an.
În aceste cazuri, avem în lege un plafon care spune că acest cost poate fi de maximum 27 de puncte procentuale peste dobânda Lombard a Băncii Naționale (rata Lombard se referă la rata dobânzii stabilită de o bancă centrală prin intermediul careia oferă lichiditate pe termen scurt băncilor comerciale)
Nici asta nu este chiar ceva la care să dai iama de dimineață până seara.
4. Europa Liberă: Referitor la dobândă, ce trebuie un consumator să întrebe atunci când vrea un împrumut sau cumpără ceva pe credit?
Alin Iacob: O greșeală pe care mulți consumatori o fac este să considere că accesarea unui credit în magazin, la punctul de vânzare, este o variantă bună. De cele mai multe ori ea nu este bună și se dovedește foarte scumpă.
De aceea, de fiecare dată când un consumator se împrumută, indiferent că o face la bancă, la IFN, pe un site sau la locul de vânzare, trebuie să solicite finanțatorului extrem de clar să îi pună la dispoziție un indicator care se numește dobânda anuală efectivă.
În trecut, în cazul creditelor de valoare foarte mică și cu dobânzi foarte mari pe o perioadă scurtă, se ajungea și la situații de dobânzi anuale efective foarte mari.
Exista chiar pe site-ul unui finanțator o dobândă anuală efectivă care a oripilat întreaga Uniune Europeană de 69.000%, deci vă dați seama, aproape 70.000%. Dețineam recordul de cost în Uniunea Europeană.
5. Cum îi va proteja această lege pe cei care nu au atât de multe informații financiare și caută soluții când au nevoie de finanțare?
Alin Iacob: Prin aceste plafoane prevăzute în lege pentru creditele acordate de IFN-uri. Cu plafonul pe zi – de maxim 1% și cu maxim dublul valorii creditului pentru creditele de sub 25.000 lei, cu plafonul pe an de 27 puncte procentuale peste dobânda facilității de creditare a Băncii Naționale pentru creditele în valoare mai mare de 25.000 lei, respectiv de 8 puncte procentuale peste facilitatea de creditare a BNR în cazul creditelor imobiliare acordate de IFN-uri.
Acestea sunt măsurile de siguranță pe care le-am luat pentru ca oamenii să nu mai ajungă în situații aberante.
6. Cât ar fi normal să plătești dobândă pentru un împrumut? Care ar fi procentul ideal?
Alin Iacob: Evident că procentul ideal este zero. Există dobândă zero. Numai că ea este de multe ori folosită ca ancoră pentru a crea dependență consumatorului.
Există IFN-uri cu dobândă de 1% zi, care pentru primul împrumut în valoare de x lei, de la la 500 lei la 1.000 lei, 1.500 lei au dobândă zero. Aceasta este o soluție foarte bună, dar să te oprești acolo. Și nu intra niciodată în jocul celor care îți oferă cu dobândă zero, pentru ca ulterior să-ți ia nu știu câte mii la sută dobândă anuală efectivă. Deci asta este o variantă.
O a doua variantă ca să ai cu dobândă zero este cardul de credit unde reușești să achiți în perioada de grație tot ce ai cheltuit în intervalul de tranzacționare definit în relația cu banca.
Sigur că ne uităm cu toții pe piețele occidentale, și aici nu vorbim doar de creditele IFN-urilor, ci de toate tipurile de credite, și vedem că, în general, dobânzile pieței românești sunt ceva mai ridicate, în unele cazuri semnificativ mai ridicate decât cele de pe alte piețe din Vestul Europei.
7. Europa Liberă: Ca asociație care apără consumatorii în caz că nu au știut sau au fost păcăliți, ce fel de sesizări de la debitori aveți?
Alin Iacob: Cele mai multe sesizări au fost pentru creditele în CHF și încă sunt. Din păcate, la aproape 10 ani de când a explodat francul elvețian, încă mai sunt români cu credite în francul elvețian. Au fost o sută și ceva de mii de credite în situația asta. Ori asta înseamnă câteva sute de mii de români, pentru că o familie are mai mulți membri.
Încă mai sunt credite denominate în franci elvețieni, iar asociația noastră și-a asumat misiunea reprezentării intereselor românilor care s-au împrumutat în franci elvețieni și am făcut foarte multe conversii.
Continuăm să facem reprezentând consumatorii, absolut gratuit, fără niciun fel de cost în relația cu instituțiile financiare.
Evident că avem și alte tipuri de plângeri, cum ar fi cele referitoare la necesitatea unor dobânzi mai mici în contextul exploziei ratelor de dobândă din cursul anului 2022, atât la lei, cât și la euro.
8. Europa Liberă: Ce recomandați atunci când cineva are nevoie de o sumă de bani – bancă sau IFN?
Alin Iacob: Recomand cea mai ieftină modalitate de finanțare. Recomand să te duci și să iei cu 0% dobândă, dar atenție mare să închizi în ziua și la ora la care trebuie să închei acel împrumut și să fugi de acel finanțator, eventual la altul.
În principiu, dobânda bancară la creditul de nevoi personale sau la creditul ipotecar este mai mică decât dobânda similară la un credit acordat de IFN-uri.
Dar oamenii apelează la aceste împrumuturi mai scumpe (de la instituțiile financiare nebancare) fie pentru că au auzit la cineva și n-au trecut prin filtru propriilor judecăți, fie pentru că nu s-au încadrat la suma minimă pe care o bancă o pune la dispoziție.
9. Europa Liberă: Cât contează să ai un istoric bun de creditare?
Alin Iacob: Contează foarte mult să ai un istoric, o dată că sunt dificultăți pentru cei care n-au istoric, dar cu atât mai mult contează să ai un istoric cât mai bun, pentru că un istoric mai bun îți deschide ușa unor raporturi mai bune cu banca.
Plus că, în alte situații, simpla existență a unei sume oarecare restante de-a lungul vieții la biroul de credite face multe ca instituții financiar-bancare să devină chiar reticente în a ne împrumuta cu bani, indiferent de suma pe care am vrea s-o luăm.
Am întâlnit de-a lungul exprienței mele profesionale oameni care spuneau «păi, am plătit luna asta, și luna viitoare nu m-am mai dus să plătesc că am fost în concediu și am plătit după aia. Luna ailaltă am recuperat».
N-ai recuperat pentru că la orice sumă neplătită se acumulează dobânzi, uneori și comisioane. Și toate astea se adună. Adică trebuie să avem acest exercițiu de a achita rata la bancă sau la IFN, fizic sau online, în mod constant, lună de lună
Trebuie întotdeauna să ne ținem evidența comportamentului nostru. Adică a lua credit nu este ceva pe care poți să îl tratezi foarte relaxat, este o presiune de care cumva trebuie să ții seama constant în viața de zi cu zi.
10. Europa Liberă: Cum îmi dau seama dacă o instituție financiară IFN-ul folosește clauze abuzive?
Alin Iacob: Dacă nu ne pricepem, e destul de greu să ne dăm seama. Și atunci e bine să ne adresăm cuiva care ar trebui să-și dea seama și să știe despre asta. Ne putem adresa asociațiilor de consumatori care reprezinta interesele utilizatorilor de servicii financiare, cum este AURSF, de exemplu, unde sunt mulți specialiști care știu despre ce e vorba.
Dacă totuși avem abilități, e o absolut obligatoriu să nu bifăm căsuțele fără să citim, că asta e greșeala fundamentală pe care o fac oamenii.
Trebuie să avem întotdeauna acces la o formă scrisă a contractului ca să știm ce am semnat, ca să știm ce obligații ne-am asumat, chiar dacă n-am făcut cum trebuia, că nu trebuia să le asumăm fără să le conștientizăm înainte.
Dar măcar să știm ce am făcut, ca să putem reversa sau să putem adresa în cunoștință de cauză problema respectivă cât mai repede, după ce ne dăm seama că ceva n-a fost în regulă.
Întotdeauna când vrem să împrumutăm bani, trebuie să ne uităm la costurile finanțării.
Cine este Alin Iacob
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
