În condițiile unui deficit bugetar de aproape 6% în 2023, o inflație oficială anuală de peste 7% - cea mai mare din UE, potrivit Eurostat - viceguvernatorul BNR Valentin Lazea a avertizat recent ca românii să fie atenți la cheltuieli și mai ales la datoriile pe care fac.
Oficialul Băncii Centrale confirmă studii și cercetări din ultima perioadă. De exemplu, aproximativ 65% dintre români nu și-ar putea acoperi cheltuielile nici măcar o săptămână, dacă ar rămâne fără venituri, potrivit unui studiu de la finalul anului trecut.
De asemenea, potrivit aceluiași studiu, aproape jumătate din populație nu face economii, iar o treime dintre români nu își planifică niciodată bugetul.
Și mai surprinzător: aproximativ 14% din participanți nu ar economisi nici dacă ar avea o sumă mare de bani.
„Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai, deja trăiți cu mult peste posibilități. Refolosiți lucruri, reparați-le, sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun, să nu mai călătoriți cu avionul, ci cu trenul”, a spus economistul șef al BNR, Valentin Lazea, într-un podcast difuzat de Hotnews.
Ușor de zis, greu de făcut.
Cheltuielile pentru lucruri de care nu avem realmente nevoie trebuie ținute în frâu și trebuie să nu cedezi la primele impulsuri de a cheltui, spune trainerul financiar Adrian Asoltanie în interviul acordat Europei Libere.
Adrian Asoltanie subliniază că minimum 10% din veniturile personale sau familiale ar trebui economisite, mai întâi pentru realizarea unui fond de urgență, apoi a unui fond de siguranță, după care economiile pot deveni sume de investit.
„Nu economisești deoarece nu ți-ai fixat un obiectiv pentru care să strângi banii”, spune el.
În interviul pentru Europa Liberă, Asoltanie vorbește mai despre importanța planificării bugetului și spune că discuțiile în cuplu despre cheltuieli nu trebuie făcute când se termină banii, ci chiar în ziua de salariu.
1. Europa Liberă: Să presupunem că e ziua în care iei salariul. La ce ar trebui să fii atent înainte să cheltuiești banii?
Adrian Asoltanie: Înainte de orice decizie sau plată, ar trebui să-ți faci un buget, pentru că unele cheltuieli sunt anuale, cum ar fi impozitele, RCA-ul la mașină, cauciucurile de iarnă sau de vară, începutul sau sfârșitul școlii, Crăciunul...
În general le recomand oamenilor să își facă un „calendar al neprevăzutelor”, pentru că ajung să fie „loviți” de o cheltuială „bruscă”, de 2.000 lei să zicem, dar pe care o puteau anticipa.
Bugetul îți dă această claritate, e ca o radiografie. Îți poți face un plic sau un cont în care să pui 500 de lei pe lună, ca să ai bani pentru aceste vârfuri de cheltuieli.
Bugetul te mai ajută și să-ți dai seama cam câți bani se duc într-un an pe cheltuieli micuțe, dar dese, de la fumat la mâncarea comandată.
Ei bine, când mi-a intrat salariul, primul lucru pe care trebuie să-l fac este să mă opresc 10 minute, să mă uit pe bugetul ăsta ca să înțeleg ce mă așteaptă în luna respectivă.
De fapt, în momentul ăla, banii oricum s-au dus, nu mai rămâne decât „să-ți scoți ochii” unul altuia.
Următorul pas este, obligatoriu, să pun deoparte 10% din venituri, iar cele mai eficiente trei metode sunt următoarele: transfer în mod automat 10% în ziua de salariu într-un alt cont, de preferință la o altă bancă, ideea e să nu am acces imediat la banii respectivi.
Eu le zic oamenilor să dureze măcar o jumătate de oră până când poți să tragi banii ăia înapoi, pentru că impulsul se stinge destul de repede, ieși din mall ori de pe site, se întâmplă ceva și uiți de achiziția respectivă, n-o mai faci.
A doua metodă este să te oprești la prima casă de schimb valutar pe care o găsești și cumperi 100 sau 50 de euro, chiar 20 de euro dacă atât poți.
A treia metodă eficientă de a economisi fără să umbli la bani ulterior este să-i transferi într-un cont de investiții, să-i pui într-un fond mutual sau să transferi direct într-o investiție.
2. Europa Liberă: Ce poți face să nu te cerți în familie din cauza banilor?
Adrian Asoltanie: Se face un buget de familie. Ambii parteneri stau cu o foaie de hârtie în față și pun acolo ce venituri și ce cheltuieli au.
După aceea, recomandarea călduroasă este să nu mai discute despre bani când s-au terminat banii. De obicei asta se întâmplă, la finalul lunii sau când unul dintre ei mai trebuie să mai ia ceva, și-a adus aminte că mai trebuie cumpărat ceva, descoperă că nu mai sunt bani. Și dau vina pe tine, tu pe mine și începe scandalul.
De fapt, în momentul ăla, banii oricum s-au dus, nu mai rămâne decât „să-ți scoți ochii” unul altuia.
Discuția despre bani trebuie să aibă loc în ziua de salariu, când atmosfera e mai liniștită, ai banii la îndemână, te duci seara acasă și zici „mi-au intrat 5.000 lei salariu, ce avem de cumpărat luna asta?”
3. Europa Liberă: Cum poți învăța ca adult să economisești dacă nu ai acest exercițiu și nici nu ai beneficiat de educație financiară?
Adrian Asoltanie: Dacă oamenii nu știu cum să economisească, pot învăța foarte ușor, găsești pe orice site, metodele sunt simple și disponibile.
Ce-i lipsește însă omului respectiv este un obiectiv. El nu economisește pentru că nu are un obiectiv concret și puternic, pentru care să pună banii deoparte.
Dacă ți-ai scrie pe o bucată de hârtie: „vreau să economisesc ca să adun ceva pentru facultatea copilului meu” sau „vreau să strâng avansul pentru o locuință” sau pentru o mașină”, ți-ar fi mai ușor să economisești. Orice om poate să-și aducă aminte când strângea bani pentru televizor, telefon sau vacanță.
Când ai un astfel de obiectiv, găsești motivația.
4. Europa Liberă: Vedem că s-au scumpit aproape toate produsele. Cum te protejezi de inflație, de creșterea și oscilația prețurilor?
Adrian Asoltanie: Oscilațiile le gestionezi mai ușor când ai niște rezerve de bani. Când ai niște economii, tolerezi mai ușor niște variații de genul ăsta sau cheltuieli neprevăzute care vin peste noi.
Însă, împotriva inflației există un singur antidot: investițiile. Inflația, adică creșterea prețurilor de consum îi afectează în primul rând pe cei care își consumă tot salariul.
Dacă tot ce faci cu banii tăi este să cumperi chestii, evident că ești lovit de faptul că acestea s-au scumpit. Cei care reușesc că pună bani deoparte și să investească o parte din ei, care dețin active, care au investiții pe bursă sunt ajutați de inflație, pentru că inflația crește investițiile, la fel cu cei care dețin proprietăți. Inflația crește valoarea proprietăților, se scumpesc apartamentele, chiriile.
Dacă am un business, inflația mă ajută, pentru că scumpesc produsele sau serviciile pentru clienți. Cu alte cuvinte, dau inflația mai departe. Consumatorul este cel care suportă toată inflația, și taxele.
5. Europa Liberă: Economisirea înseamnă bani puși efectiv deoparte sau economiile se pot duce către investiții?
Adrian Asoltanie: În primul rând, nu se poate investi fără economisire. Economisirea înseamnă să nu cheltui tot ce am. Primul pas este să pun ceva deoparte și după aceea vedem ce facem, cu ce am pus deoparte.
Ca principiu, banii aceștia pe care nu i-am cheltuit ar trebui să meargă în trei direcții: pe de o parte, orice persoană sau familie are nevoie de un fond de urgență, 1.000-2.000 lei cash în casă, că ți se strică sau sparge ceva, se întâmplă ceva și ai nevoie de banii ăștia.
Tot pentru protecție ai nevoie de un fond de siguranță, care să îți acopere între trei și șase luni de cheltuieli vitale, dacă rămâi fără job, o boală gravă, o operație scumpă, divorț, decesul cuiva, adică o situație gravă și costisitoare, să zic așa.
După fondul de urgență și fondul de siguranță, banii respectivi ar trebui să meargă către investiții. Fiecare categorie are rolul ei.
6. Europa Liberă: Mai ajung acei 10% și de mici investiții, dacă pui deoparte în fondurile acestea de rezervă? Pe de altă parte, dacă pui o mică parte din venit deoparte te poți gândi că e prea puțin și atunci e totuna dacă îi mai economisești sau nu?
Adrian Asoltanie: Asta e o capcană, am întâlnit des situația asta în care omul zice: „de ce să pun 20 sau 50 de euro deoparte, îmi schimbă mie viața?”. O să vedeți că vă schimbă viața 50 euro pe lună, adică sunt bani pe care în mod normal nu-i aveai.
Pe de o parte îți oferă siguranța, te protejează pentru cheltuieli neprevăzute, pe de altă parte, după ce mi-am adunat fondul de urgență, nu mai contribui acolo, economiile merg după aceea la fondul de siguranță. Când am adunat și acolo cât pentru trei luni de cheltuieli, nu mai trebuie să tot pun deoparte și banii vor merge în mod automat către investiții.
Aceiași 10% sunt suficienți să umplu aceste aceste fonduri și după aceea să direcționez cei 10% către investiții. Evident, dacă cineva vrea să pună deoparte 20-50%, cu atât mai bine. Dar aici sunt și alți factori, precum veniturile, dacă ai sau nu copii, credite, dar 10% ca obicei eu zic că e rezonabil.
7. Europa Liberă: E bine să îți faci o structură a bugetului lunar? Dacă da, cum?
Adrian Asoltanie: Structura e în felul următor: avem veniturile - și, la venituri, te uiți pe câte „picioare” financiare stai, câte surse de venit ai și dacă ele ar putea să fie afectate într-un fel în perioada următoare și, la fel, dacă e ceva ce poți să faci ca să le crești după aceea.
La cheltuieli avem mai multe categorii, două foarte importante: cheltuielile vitale și cheltuielile opționale.
La cheltuielile vitale intră:
- mâncare, sănătate și igienă - aproximativ 20-25% din venituri;
- cheltuielile cu locuința - chirie, rată, utilității, impozite, taxe, reparații, etc, tot cam 20-25% din venituri;
- cheltuielile cu datorii mici, un card de credit, o rată la un televizor, la mobilă, până în 5% din venituri;
- economiile - 10%.
La cheltuieli opționale avem:
- cheltuieli diverse, cu haine, vacanțe, gadgeturi, ieșiri la un restaurant, coafor, animale de companie - 20-25%;
- mai există o categorie, cea de bani „risipiți”: fumat, alcool, tabieturi, cafele, pariuri sportive, jocuri de noroc, hobby-uri, care te costă o grămadă de bani, degeaba și ar trebui să fie până în 3% din venituri;
- și mai este o categorie de donații - 10%.
Problema e că, de multe ori, dacă oamenii au o dependență, cum sunt fumatul și alcoolul, acea dependență trece în față, amână rata la casă, amână plata utilităților.
Sau dacă este această dependență de pariuri sportive, oamenii pierd și își joacă banii la păcănele înainte să plătească chiria, gazul sau altceva.
Aici este o parte de psihologie, poți să îl ajuți pe acel om până la un punct.
8. Europa Liberă: Cum poți ieși din spirala datoriilor, mai ales dacă sunt multe?
Adrian Asoltanie: Dacă vorbim de datorii mici - o persoană are simultan niște bani luați de la neamuri, o rată la un televizor, credit pentru ceva din casă - cea mai bună metodă este scara datoriilor. Faci o listă de la cea mai mică la cea mai mare, ca sumă, și te ocupi de cea mai mică.
Dar, dacă ai o datorie care e cu dobândă zero sau cu risc foarte mic, de exemplu ai luat un împrumut de la părinți, care nu-ți pun nici dobândă, nici nu-ți iau casa sau nu te bagă la pușcărie, asta o lași mai la coadă.
Te ocupi de cele care au gravitate mai mare. Dacă ai vreun IFN (instituție financiară non-bancară, n.r.) care îți poate lua și dobândă 1.000%/an, împrumutul ăsta devine prioritar.
Când vorbim de creditul ipotecar, aici există o metodă foarte eficientă pe care puțin lume o cunoaște și anume plata anticipată, cu reducerea perioadei.
Te uiți pe rata lunară pe care o ai, mai ales dacă ești la începutul creditului și s-ar putea să constați că dintr-o rată de 1.500 lei, doar 300 lei este principalul și restul de 1.200 de lei este dobândă. Diferența poate fi și mai mare.
Pot face niște plăți anticipate cu reducerea perioadei și când îi mai dau băncii „un principal” (suma scăzută din suma efectivă împrumutată) elimin o lună de credit cu doar 300 lei.
E o metodă care te poate ajuta să economisești mii sau zeci de euro din credit, de dobândă pe care nu o mai dai și tai totodată mulți ani din creditul respectiv.
Adică în loc să închizi creditul în 30 de ani și să plătești apartamentul de două-trei ori, în 12-13 ani ai scăpat de el.
Există legea 52 pe 2016, care obligă băncile să accepte de la client orice sumă, în orice moment, fără să aplice comisioane de rambursare anticipată. Legea prevede și că clientul poate să aleagă fie să reducă rata, fie să reducă perioada.
9. Europa Liberă: Cât de frecvent cheltuim emoțional, doar pentru că vrem - fie că ne place ceva sau vrem să ne oferim o mică recompensă?
Adrian Asoltanie: Majoritatea cheltuielilor noastre sunt emoționale. Te trezești că nu te poți controla, te întrebi după ce ai făcut cheltuiala: „dar oare de ce am făcut lucrul ăsta, că nu e bine?”
Într-un fel, tu știi că nu e bine, știi că nu ai nevoie de acel lucru, că ai deja dulapul plin de haine, frigiderul deja plin de mâncare.
Lucrul acesta vine de la activarea unor unor hormoni în organism. Dacă o persoană intră într-o cofetărie, o să înceapă să saliveze, sau doar treci pe lângă o patiserie sau vezi ceva drăguț într-o vitrină; de fapt se activează în organism serotonina, care este hormonul plăcerii și de acolo îți vine gândul că „mi-e poftă de ceva, parcă mi-aș lua ceva pentru mine, mi-aș face o plăcere.”
De fapt, la bază este serotonina care s-a activat pentru că ai văzut ceva frumos sau ai mirosit ceva frumos, se știe că magazinele de haine folosesc arome sau mirosuri dulci care declanșează pofta, de cumpărături.
10. Europa Liberă: Ce poți face ca aceste cheltuieli cu pofte și plăceri de moment să nu devină regulă?
Adrian Asoltanie: Ce trebuie să faci este să ai niște limite, să nu poți să sari calul. Eu intru în mall și în supermarket doar cu bani cash la mine. M-am setat de acasă, sunt conștient că mă voi duce într-un loc unde o să găsesc multe lucruri drăguțe, frumoase, colorate, nu e o surpriză.
Dacă ai la tine doar 200 sau 300 lei, ăia ți-s banii, nu ai ce să faci în plus. O altă metodă foarte sănătoasă este „ok, îmi place lucrul ăsta, hai să îl cumpăr mâine, hai să îmi comand sau să-l iau peste o zi sau peste două.”
Ce se întâmplă? Când dispare stimulul, dispare pofta. Dacă ai ieșit din magazin sau din mall sau ai închis site-ul de pantofi sau de altceva, la câteva minute a dispărut senzația de dorință.
Adrian Asoltanie despre importanța „picioarelor financiare”
Înainte de a transmite altora informații, Adrian Asoltanie spune că a învățat din greșelile „dureroase și scumpe” pe care le-a făcut în perioada crizei.
Am avut o perioadă atunci în care stăteam într-un singur „picior” financiar, toată familia se baza pe o firmă pe care o aveam atunci și care era un business ciclic, în marketing; în perioadele în care economia merge foarte bine, business-ul merge foarte bine, dar când economia încetinește sau scade, cam cum este acum, sunt genul de business-uri care se opresc foarte repede.
Când a dispărut acest „picior” financiar, singurul pe care îl aveam, ne-am prăbușit pur și simplu. A venit și a doua greșeală, să zic așa, să ne îndatorăm destul de mult și pentru firmă și pentru casă, ne-am apucat să construim o casă în cel mai scump moment posibil. Și când s-a tăiat sursa de venituri, s-a ales praful, am ajuns cu datorii, la cămătari, bănci, ANAF.
Am învățat că trebuie să ai grijă, în primul rând să nu stai cu un singur picior financiar, să ai întotdeauna mai multe surse de venit.
În momentul ăsta avem 12 surse de venit, ca familie, dividende, drepturi de autor, din cărți, diverse proiecte, canalul de YouTube, etc. Am avut ca prioritate să construiesc mai multe surse de venit și să caut să evit cu orice preț datoriile.
Nu vreau să mă împrumut, pentru că datoriile te păcălesc, trăiești bine la început și practic reprezintă niște bani pe care îi cheltui din viitorul tău. Nu poate nimeni să-ți garanteze că viitorul tău o să fie perfect bun și o să meargă toate foarte bine.
Combinația asta de picioare financiare slabe sau puține și cu datorii e foarte periculoasă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
