Vocea societății civile nu se aude în România. ONG-urile au încercat să influențeze decizia politică trimițând amendamente și puncte de vedere la legi aflate în dezbatere, ajungând în disperare de cauză la tactica scrisorilor deschise.
În septembrie 2022 paisprezece organizații civile, printre care Expert Forum, ActiveWatch, Freedom House, Funky Citizens, FDSC, Centrul FILIA, Declic, solicitau președinților celor două Camere ale Parlamentului printr-o scrisoare deschisă să asigure un proces legislativ transparent, să aștepte avizul Comisiei de la Veneția și să repare derapajele din perioada 2017-2019, riscând altfel prin amendamente inadecvate „să întoarcă sistemul judiciar românesc la standarde din perioada de preaderare”.
Apelul n-a avut ecou, Legile justiției au fost drastic schilodite și promulgate în viteză de președintele Iohannis.
Avertismente fără consecințe
La sfârșitul lui noiembrie, mai multe ONG-uri din țară și diasporă au decis să se întâlnească la Bruxelles pentru a face cunoscute europarlamentarilor îngrijorările privind starea democrației din România. Inițiativa Timișoara, Asociația ActivAG, VedemJust, Grupul Civic Diaspora 360, Freedom House România, Asociația Azi elevi, mâine lideri, ICDE, jurnaliști ș.a., avându-l ca invitat special pe magistratul Cristi Danileț, au încercat să-i convingă pe europarlamentarii interesați că Uniunea Europeană are datoria de a nu lăsa România să se îndepărteze de valorile și standardele democrației. Se întâmpla la câteva zile după ridicarea MCV.
La întâlnirea cu caracter deschis facilitată de europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (Renew Europe), au venit să discute cu civicii români europarlamentarii germani Daniel Freund (Grupul Verzilor), Moritz Körner (FDP), Ramona Strugariu (REPER) și Vlad Gheorghe (USR), Katalin Cseh (Monumentum-Ungaria).
Grupurile întrunite la Bruxelles au adresat Parlamentului European și Comisiei Europene solicitarea de asistență pentru ca România să nu deraieze de pe drumul asumat la intrarea în UE.
„Independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci un drept al omului. Lupta împotriva corupției nu este pentru distrugerea inamicilor politici, ci pentru întărirea integrității la nivelul instituțiilor și la nivelul indivizilor. Or, experiența din ultimii ani arată că aceste obiective pot fi îndeplinite numai cu o presiune pozitivă pusă de autoritățile de la Bruxelles asupra autorităților din România”, se arată în scrisoare.
Documentul, semnat organizații și prezentat de magistratul Cristi Danileț, descrie succint derapajele cu care societatea s-a confruntat în ultimii ani: s-a inventat o secție specială de anchetat magistrații care s-a dovedit total ineficientă, șeful DNA a fost demis iar încălcarea drepturilor sale a fost constatată de CEDO, lupta anticorupție s-a diminuat simțitor și mari dosare au fost închise, mulți judecători și procurori au decis să părăsească sistemul prin pensionare, CCR a refuzat să recunoască prioritatea dreptului UE, presa a devenit dependentă de finanțarea partidelor, plagiatele abundă la cel mai înalt nivel etc.
Europarlamentarii germani prezenți, Daniel Freund și Moritz Körner au subliniat că măsura de a condiționa fondurile europene de respectarea statului de drept, aplicată pentru prima dată Ungariei, este un test decisiv în păstrarea liniei europene a membrilor UE.
Judecătorul Danileț, la prima sentință din 3 procese
Documentul adresat parlamentarilor europeni sublinia și practica Inspecției Judiciare de a ancheta și sancționa magistrații reformiști pe pretexte absurde.
O victimă a sistemului a fost judecătorul Cristi Danileț, exclus de trei ori din magistratură de CSM, organism care are misiunea prin lege să apere independența magistraților.
Încălcându-și propriile regulamente, CSM a refuzat mult peste termenele legale să pună la dispoziția lui Danileț motivarea sancțiunilor pentru a-l împiedica astfel să se adreseze instanțelor și să poată merge ulterior la CEDO. Judecătorul intră în al doilea an de când suferă o sancțiune injustă.
Distins cu premii care au omagiat activitatea sa prodigioasă de educație juridică în sute de școli, magistratul a obținut o primă decizie favorabilă în instanță.
„Am câștigat procesul cu CSM. Primul din cele trei... Așadar, am fost suspendat degeaba. Și totuși, nu pot să mă întorc la locul de muncă, pentru că între timp CSM a mai dat două sancțiuni”, anunța Cristi Danileț pe Facebook în decembrie 2022.
Alerte pe traficul de persoane
Pentru România traficul de persoane continuă să fie o problemă sensibilă și nerezolvată. Autoritățile care oferă datele pentru raportul anual de monitorizare a traficului de persoane al Departamentului de Stat al Statelor Unite (TIP Report) sunt suspectate că nu asigură cifre riguros exacte.
România a fost scoasă de pe lista de supraveghere conform ultimului raport, după ce trei ani consecutivi se constatase o creștere a numărului de persoane traficate din țara sursă România, din care 55% erau minori.
Platforma ProTECT, care reunește organizațiile implicate în combaterea traficului de persoane, s-a adresat anul trecut premierului, ministrului de Interne și coordonatoarei Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane la nivelul Cancelariei pentru a cere clarificări privind datele și informațiile din raport.
„Cele mai serioase rezerve sunt legate de numărul de victime asistate de către serviciile publice și calculele de cost aferente. Din experiența organizațiilor membre, care oferă servicii de protecție și asistență specializată chiar în lipsa fondurilor guvernamentale, considerăm că aceste cifre nu reflectă realitatea cunoscută”, au subliniat membrii platformei.
ProTECT a cerut răspuns la opt întrebări, printre care cum a fost calculată suma de 55 milioane lei acordată pentru asistența copiilor victime ale traficului de persoane de către DGASPC-uri, sau suma de 1,75 milioane lei pentru asistența victimelor adulte ale traficului de persoane din bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, precum și suma de 6,26 milioane lei pentru asistența copiilor victime ale traficului de persoane, din bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
ONG-urile care își iau riscuri pentru prevenirea traficului, pentru protecția victimelor și pentru pedepsirea traficanților, comunică greu cu ministerele, cu autoritățile locale, cu parlamentarii. Rareori se obțin victorii așa cum s-a întâmplat în 2020 când trei parlamentari au pus umărul pentru corectarea unei erori din Codul penal care modifica termenii de prescriere a infracțiunilor de trafic de minori și pornografie infantilă, infracțiuni imprescriptibile.
La urechi surde
Organizaţiile Declic, Bankwatch România, Agent Green, Federaţia Natura 2000 şi Eco-Civica s-au adresat în toamna anului trecut Ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, care îndemnase la continuarea investițiilor la fostele centrale hidroenergetice rămase pe Valea Oltului, Valea Siretului şi Valea Jiului, prin ignorarea unor hotărâri judecătorești și decizii europene.
„Declaraţiile publice ca aceasta incită public la încălcarea legilor, a hotărârilor judecătoreşti şi a actelor administrative, pe scurt la subminarea statului de drept. Respectarea statului de drept, principiu fundamental al Uniunii Europene, este o condiţie esenţială pentru finanţarea PNRR", atrăgeau atenția organizațiile civile semnatare.
Nici la elaborarea noii Legi a avertizorului public nu s-a ținut cont de intervențiile insistente ale societății civile. ActiveWatch și APADOR-CH au încercat să convingă parlamentarii să țină cont de Directiva europeană 2019/1937: „Am vorbit unor urechi surde”, a declarat Liana Ganea, președinta ActiveWatch la un seminar de informarea a jurnaliștilor.
„Degeaba ne-am agitat noi și o serie de experți în domeniul avertizării de integritate, să atragem atenția asupra hibelor legii, căci parlamentarii nu le-au luat în seamă”, a subliniat Georgiana Gheorghe, directoarea APADOR-CH. Astfel, noua lege a ieșit mai restrictivă, ratând scopul principal al acesteia, de a limita abuzul și de a încuraja buna guvernare.
