Cadrul natural din jurul Izvorului Bigăr a fost distrus sau afectat mai ales după ce locul a devenit cunoscut internațional ca una dintre cele mai frumoase cascade din lume. De la modificări de cursuri de ape până la tăieri ilegale, toate au avut loc în jurul acestui loc care a cunoscut celebritatea, chiar și în România, după 2013. Specialiștii în mediu susțin că lipsa de protecție pentru cadrul natural ar fi dus și la prăbușirea, luni după-amiază, a stâncii cascadei.
Cascada Bigăr a devenit cunoscută după ce site-ul The World Geography a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume. Pe primul loc se afla Cascada Bigăr din Caraș-Severin. Clasamentul The World Geography a fost preluat de publicația The Huffington Post, iar apoi de presa internă și internațională. Cascada este situată în comuna Bozovici din județul Caraș Severin.
Păstrăvăria, deținută chiar de Romsilva
În opinia activiștilor de mediu, o păstrăvărie deținută de Romsilva ar fi motivul principal al distrugerii cascadei. Romsilva este instituția statului român care trebuie să protejeze, conserve și să dezvolte fondul forestier național și să gospodărească fondurile de vânătoare și de pescuit.
Ghidul Mircea Jumanca a spus pentru Europa Liberă că această păstrăvărie ar fi distrus stânca Bigărului. „Apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural. Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, spune acesta.
Ipoteza este susținută și de Teodora Sinculeț, fostul biolog al Parcului Național Semenic-Cheile Carașului. „Este o greșeală cu repetiție. Și în 2007 a mai căzut o parte, trebuia de atunci să fie un semnal de alarmă pentru Romsilva, care a fost un extrem de prost administrator”, a spus Sinculeț pentru radioresita.ro.
Păstrăvăria Miniș este alimentată cu apă din pârâul cu același nume și cu apă din Izvorul Bigăr. Este situată la circa 100 metri de cascadă, pe DN 57 Reșița – Anina – Bozovici, și are o capacitate de producție de 50 de tone/an. Acolo cresc cele două varietăți de păstrăv de consum, conform datelor obținute de la Romsilva.
Reprezentanții Regiei Națională Romsilva susțin într-un comunicat de presă că peretele de rocă s-a prăbușit din cauze naturale, „în urma acumulării în timp a travertinului și a mușchiului”.
Instituția de stat a respins varianta conform căreia „prăbușirea cascadei Bigăr ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș”, catalogând-o drept falsă.
„Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci NU aceasta este cauza prăbușirii cascadei”, arată Romsilva. Unitatea județeană a Romsilva este condusă din 2020 de Ioan Taburgan, fost deputat din partea PMP.
Exploatările piscicole amenajate de regimului lui Nicolae Ceaușescu au fost repornite la capacitate maximă de Romsilva doar după 2013, după ce cascada din apropiere a devenit celebră.
Tăierile ilegale de arbori de lângă Bigăr
În urma unui control tematic desfășurat în partea a doua a anului trecut, Inspectorii Gărzii Forestiere Timișoara au constatat numeroase ilegalități la Ocolul Silvic din Bozovici, acolo unde se află și cascada, așa cum a anunțat garda forestieră la începutul acestui an.
Au fost descoperite tăieri ilegale de copaci, arbori al căror lemn avea o valoare de 40.000 de euro. Garda Forestieră a înaintat 30 de plângeri penale pentru aceste tăieri ilegale. Alte 18 sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de 26.000 lei, au fost primite de personalul Ocolului Silvic Bozovici, unitate din subordinea Romsilva Caras-Severin. Ioan Serengău este șeful unității silvice de la Bozovici.
Europa Liberă a mai aflat că au fost descoperiți operatori economici care au desfășurat activități de exploatări forestiere pe raza ocolului silvic fără respectarea legislației în vigoare. Însă, aceste firme aveau aprobarea lui Ioan Serengău să prelucreze lemnul. În loturile numerotate cu 445, 437, 487 și 488, Serengău a raportat distrugeri accidentale ale pădurii, cauzate de natură. În urma acestor raportări, firme ale unor apropiați ai lui Sima ar fi beneficiat de exploatarea forestieră.
Inspectorii au identificat, totodată, ca fiind raportate loturi de puieți forestieri în pepinierele silvice fără ca acestea să existe în realitate, găsind lipsă 22.779 de puieți forestieri pentru care a fost imputată suma de 11.395 lei, reprezentând contravaloarea lor.
Controlul Gărzii de Mediu, unitatea regională de la Timișoara, a venit după înlocuirea, în 2020, a fostului șef al acestei instituții de control, Cătălin Petru Sima. Acesta a avut afaceri tocmai în prelucrarea lemnului, deși trebuia să descopere tăierile ilegale. El a fost acționar la Simplex Top Energy, conform datelor de pe termene.ro.
