În această săptămână, aproape 20.000 de animale au fost sacrificate într-o fermă de porci din Arad, după ce mai multe dintre acestea au fost depistate cu febră africană.
În România erau înregistrate 231 de cazuri de febră africană în rândul porcinelor la data de 3 martie 2021. La același moment, numărul cazurilor de febră porcină africană în toate celelalte state din Uniunea Europeană era zero.
Este vorba despre cazuri/focare în rândul animalelor domestice care sunt crescute pentru a fi consumate sau vândute. Datele au fost obținute din ultimul raport al instituțiilor europene privitoare la situația răspândirii bolilor pe continent.
De altfel, din aceste date reiese că doar în România și în alte două state de pe continent (țări care nu sunt însă membre UE) mai sunt cazuri de febră porcină africană în rândul animalelor destinate consumului. Pe această listă se mai află Ucraina cu două cazuri și Serbia cu 11 cazuri.
În schimb, mare parte din statele europene se luptă cu febra porcină africană în rândul porcilor mistreți. Dar și aici, România ocupă un loc de frunte cu 406 de cazuri, după Ungaria (cu 864 de focare/cazuri) și Polonia (cu 614 cazuri), conform aceluiași raport publicat pe 3 martie.
Din ultimul raportul săptămânal al Agenției Naționale Sanitar-Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), publicat în 5 martie 2021, reiese că au mai apărut 24. Erau active astfel 428 de focare de pestă porcină africană, fiind afectate 94.299 de suine.
Faptul că autoritățile din domeniul sanitar-veterinar nu au reușit să elimine pesta porcină africană și să prevină cazurile în rândul animalelor domestice are trei urmări:
- interzicerea exporturilor de carne de porc
- creșterea importurilor și
- răspândirea cazurilor în ferme unde apoi se ajunge la sacrificarea tuturor animalelor din exploatația respectivă.
Această ultimă situație duce la pagube financiare atât pentru fermier, cât și pentru bugetele publice, din care este despăgubit crescătorul de animale.
Ultimul caz într-o fermă mare
La complexul de creștere a porcilor din comuna arădeană Macea, fermă ce aparține de Combinatului Agroindustrial Curtici, sunt sacrificate zilnic mii de animale.
„În urma confirmărilor venite din laboratoare, s-a decis uciderea preventivă a tuturor, adică în jur de 20.000 de animale. Porcii vor fi uciși treptat, în funcție de capacitatea de neutralizare existentă, pentru că în acest moment se pot incinera cel mult 10 tone pe zi”, a explicat la Europa Liberă Marcel Roșu, directorul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din Arad.
„Este cea mai mare fermă din județul Arad afectată. Cred că și printre cele mai mari exploatații afectate din România. Noi nu am ajuns că avem măsuri de biosecuritate foarte stricte, cele mai stricte”, ne-a declarat și Dimitrie Muscă, proprietarul fermei. Acesta a tras în nenumărate rânduri semnale de alarmă cu privire la pasivitatea autorităților legată de Pesta Porcină Africană (PPA).
Primul caz, în 2017
Primul focar de pestă porcină africană în România a fost confirmat în data de 31 iulie 2017 ,de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală într-o gospodărie de la periferia municipiului Satu-Mare. În țările membre sau candidate din Uniunea Europeană, în perioada de vârf a răspândirii epidemiei: 1 ianuarie 2019 – 13 august 2018, au fost confirmate 1.213 de focare de pestă porcină africană la porcii domestici. Dintre acestea 949 de cazuri au fost doar în România. În alte țări s-au înregistrat: Bulgaria - 1 caz, Italia - 10 cazuri, Letonia - 10 cazuri, Lituania - 49 de cazuri, Polonia - 109 de cazuri, Ucraina - 85 de cazuri.
În ultimii patru ani, pesta porcină africană a evolua în aproape 30 de județe, printre care Sălaj, Bihor, Satu-Mare, Călărași, Brăila, Constanța, Ialomița, Galați, Ilfov, Tulcea, Buzău, Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Maramureș, Vrancea, Dolj.
În urma cazurilor de pestă porcină africană au fost sacrificate peste 750.000 de animale. Pentru fiecare porc sacrificat, conform normelor europene, se acordă o despăgubire între 8 și 12 lei per kilogram, dar nu mai mult de 600 de lei pentru fiecare porc sacrificat.
De ce nu este oprită epidemia
Sunt două metode prin care epidemia poate fi limitată și chiar eliminată. Vânătoarea masivă a porcului mistreț în județele cu probleme și creșterea măsurilor de securitate sanitară în ferme. Ambele măsuri par imposibile pentru România.
„Lipsa de interes pentru vânătoarea de mistreț și modul de organizare a micilor ferme care primesc mâncare de pe câmpuri, terenuri care sunt frecventate și de porci mistreți. De altfel, pesta porcină africană este răspândită de porcii mistreți spre animalele din ferme. De obicei, purtătorul virusului este omul sau mâncarea dată suinelor, mâncare culeasă din sălbăticie, de pe suprafețe deja infestate de porcii mistreți”, explică Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, instituția care are ca răspundere oprirea epidemiei, dificultățile cu care se confruntă.
Fermierul Dimitrie Muscă susține că ar trebui pornită o vânătoare „agresivă" a porcilor mistreți în județele unde sunt focare de pestă porcină. „Vânătoarea de mistreți este periculoasă, trebuie organizată în grup, nu prea se face în mod solitar pentru că animalul are instinctul să atace. De obicei, firmele de specialitate au capacitatea și condiții pentru a vâna un număr mare de animale într-o singură zi. În plus, epidemia s-a extins așa de mult încât ar trebui uciși toți mistreții în zeci de județe”, spune la Europa Liberă Andrei Crudescu, un vânător din zona Moldovei.
Un alt motiv al numărului mare de focare este modul de organizare al micilor ferme din România, unde sătenii cresc porci pentru consum și le aduc hrană de unde pot, fără a respecta vreo normă sanitară. Acest aspect, dar și alte probleme a fost subliniat și de experții europeni care au analizat modul de răspândire a pestei porcine africane în România.
Ce remarcă raportul european:
- o lipsă de cunoaștere a noilor cerințe de biosecuritate în rândul crescătorilor de porci, în special în cazul exploatațiilor necomerciale care au contacte rare cu medicii veterinari;
- circulația neînregistrată a porcilor vii între exploatații necomerciale fără notificarea medicului veterinar autorizat;
- dificultăți practice pentru inspectorii veterinari în a distinge exploatațiile necomerciale care desfășoară activități comerciale locale de cele care dețin porci numai pentru uz personal;
Nici fermele medii și mari nu au scăpat de criticile experților europeni:
- multe ferme comerciale din grupul „ferme de dimensiuni medii” nu aveau instituite programele de biosecuritate necesare;
- respectarea cerințelor de biosecuritate în unele ferme comerciale industriale nu a fost satisfăcătoare;
Și lipsa controalelor ANSVSA a fost subliniată în raport:
- Autoritățile veterinare nu au efectuat, înainte de introducerea noilor norme de biosecuritate, controalele de acest gen asupra exploatațiilor necomerciale nu au fost efectuate.
Urmările economice
Eșecul eliminării pestei porcine africane a dus la interzicerea exporturilor de carne de porc din România. În 2017, România a exportat 30.000 de tone de carne de porc. Acum exporturile sunt zero.
Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a declarat în luna februarie la postul AgroTV că în România sunt crescuți sub un milion de porci, în condițiile în care capacitatea fermelor ar fi de peste 3,5 milioane de animale.
După apariția pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, așa cum reiese din datele Institutului de Statistică.
Criza provocată de COVID-19 a afectat și industria cărnii, care a rămas fără o mare parte din comenzile venite dinspre restaurante, hoteluri etc. De la apariția pestei porcine africane în România au fost sacrificate peste 750.000 de suine, iar valoarea despăgubirilor a fost de 600 de milioane de lei, conform datelor obținute de la Ministerul Agriculturii.
Importul de carne de porc reprezintă 70-75% din consum de carne al României. Sorin Minea, președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), susține că piața autohtonă are puterea să crească, dar ar trebui mai întâi să scape de febra porcină africană.
„Abatoarele existente și fabricile autorizate pot procesa la capacitate maximă de patru-cinci ori mai mult decât producția de carne din România, am putea hrăni România și jumătate din Europa, dar noi facem doar 30% din carnea de porc de consum pentru România. Trebuie să eradicăm pesta porcină, pentru că pune piedici dezvoltării”, explică Sorin Minea.
În cazul ultimul an pentru care există statistici (2019), România a crescut 3,9 milioane de porci, dar numai 289.000 de tone de carne a provenit din porci născuți și crescuți în România, conform informațiilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
