Deși în alte cazuri CCR și-a motivat deciziile în timp record, de data aceasta judecătorii trag de timp și favorizează ”gurele albe” judecate pentru fapte de corupție, instanța fiind nevoită să aștepte motivele pentru care Curtea a admis sesizarea lui Florin Iordache în ce privește completele specializate de 3 judecători și a decis că multe procese de corupție trebuie rejudecate.
Raportor în cazul acestei sesizări a fost chiar președintele CCR, Valer Dorneanu, reprezentantul PSD în cadrul Curții Constituționale. În legea de funcționare a CCR și în Regulamentul intern al acestei instituții nu este trecut un termen în care judecătorii sunt obligați să-și motiveze deciziile. Astfel, incertitudinea privind componența completurilor de 3 judecători de la instanța supremă poate dura cât timp vrea Valer Dorneanu.
În alte cazuri, Curtea Constituțională s-a mișcat mult mai repede și și-a motivat deciziile în timp record. Astfel, când judecătorii constituționali au hotărât că Laura Kovesi trebuie revocată din funcția de procuror șef al DNA de președintele Klaus Iohannis, deci a decizia a fost luată pe 30 mai 2018, iar motivarea, de 133 de pagini, a apărut în Monitorul Oficial pe 7 iunie, adică opt zile mai tîrziu.
”Este o întârziere cel puțin ciudată. Cine va fi făcut responsabil dacă faptele din aceste dosare se prescriu așteptând o motivare? Nicidecum CCR, se va arăta cu degetul către instanță sau procurori că nu s-au mișcat mai repede. Este o modalitate neelegantă, motivată politic, de a trage de timp și de a amâna deciziile definite ale judecătorilor de la instanța supremă”, ne-a declarat un magistrat chestionat în legătură cu această problemă.
Întâlnirea Iordache - Dorneanu
Întârzierea motivării CCR este cu atât mai suspectă având în vedere că Iordache și Dorneanu s-au întâlnit luni dimineață și au discutat la Palatul Parlamentului. Cei doi au fost observați împreună de jurnalista Mariana Mititelu. Ea a povestit, în direct, cum i-a surprins pe Valer Dorneanu și Florin Iordache discutând în Parlament, în spatele unui panou. Întrebat despre ce vorbesc, Iordache a răspuns că ”despre vreme”.
L-am întrebat pe Valer Dorneanu care este motivul pentru care CCR nu a motivat decizia luată pe 3 iulie și când estimează că acesta va fi redactată, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns.
Norocul lui Vâlcov
Ultimul dosar de la instanța supremă amânat pe acest motiv este al fostului consilier pe probleme economice al premierului, Darius Vâlcov. Avocații acestuia au cerut să se amâne procesul deoarece nu a fost motivată decizia CCR privind nelegala componență a completurilor de 3 judecători, completuri nespecializate pe fapte de corupție. Cinci judecători au admis cererea și au decis amânarea procesului cu o lună. Cel mai probabil procesul se va relua din faza de fond, fostul consilier fiind astfel iertat de condamnarea de 8 ani închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani.
La fel s-a întîmplat și cu dosarele în care sunt judecați fostul premier Victor Ponta, Sebastian Ghiță și Viorel Hrebenciuc.
Pe 9 septembrie, instanța supremă a decis amânarea procesului fostului deputat PSD Sebastian Ghiță în care este acuzat că i-ar fi dat mită fostului primar al orașului Ploiești, Iulian Bădescu, deoarece CCR nu a motivat decizia în cazul completurilor nespecializate în fapte de corupție.
Tot atunci, dosarul Turceni-Rovinari, în care sunt judecați Victor Ponta și Dan Sova, a fost amânat, din aceleași motive, pe 7 octombrie.
Alți inculpați scăpați de CCR
Alte dosare care urmează a fi rejudecate în baza hotărârii CCR: Andreea Cosma, deputat PSD, condamnată la 4 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, Mihai Voicu, deputat PNL, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, Viorel Hrebenciuc – judecat în cazul "Romsilva", condamnat la 2 ani de închisoare cu executare.
Sesizarea lui Dragnea cu mâna lui Iordache
Pe 3 iulie 2019, judecătorii constituționali au admis sesizarea lui Florin Iordache privind un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema completurilor de 3 judecători specializate în fapte de corupție. Iordache a sesizat CCR în luna martie 2019, după ce Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților.
În plângerea depusă la CCR, Florin Iordache susținea că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție fiind invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: "Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”. În fața judecătorilor constituționali, Iordache a susținut că Înalta Curte a refuzat să aplice Legea 78/2000 și să constituie completuri specializate pe corupție, că "a sfidat Parlamentul și a încălcat statul de drept".
Decizia CCR a venit după patru amânări, ea fiind luată cu 5 voturi "pentru" și 4 "împotrivă”. În urma acestei hotărâri, cauzele care nu au sentințe definitive până la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate.
Facebook Forum