Rusia se clasează pe locul al 19-lea în lume în ceea ce privește numărul de decese, iar statisticile publicate de Moscova au ajuns în centrul atenției experților internaționali care suspectează că ceva nu ar fi tocmai în regulă cu metodologia utilizată.
Cele mai multe state aderă la ghidul de recomandări al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru clasificarea unui deces provocat de noul coronavirus: „un deces cauzat de COVID-19 nu ar trebui să poată fi atribuit unei alte boli (de ex. cancer) și ar trebui numărat separat de alte afecțiuni preexistente, care sunt suspectate că pot declanșa o formă gravă a COVID-19”.
Cu alte cuvinte, dacă o persoană are afecțiuni cardiace, de pildă, și se infectează cu noul coronavirus, atunci, în caz de deces, ar trebui clasificată cauza drept COVID-19. La fel în cazul diabetului sau al pneumoniilor.
„În studiul unei pandemii ar trebui să numărăm cât se poate de multe cazuri de deces, iar apoi, dacă este cazul, ele pot fi clasificate altfel mai târziu”, explică Steven Van Gucht, virusolog la autoritatea de sănătate publică a Belgiei, Sciensano.
Experții afirmă că există mai multe explicații pentru care statistica deceselor poate varia, unele dintre ele având practici instituționale, tradiții sau aspecte politice drept cauze.
Conform Universității Johns Hopkins, instituția americană a cărei bază de date este considerată cea mai de încredere, diferențele între raportările de cazuri fatale pot fi influențate inclusiv de factori precum numărul de teste efectuate. Cu cât o țară testează mai mult, cu atât sunt identificate mai multe forme mai ușoare ale bolii, de unde o rată de decese mai mică.
De asemenea, la state cu populații îmbătrânite, rata mortalității este de așteptat să fie mai mare. Mai mult, sistemul sanitar al fiecărei țări este în sine un factor. Numărul spitalelor, calitatea serviciilor medicale, numărul și pregătirea medicilor – toate acestea afectează în mod direct tratamentul pacienților și recuperarea acestora.
În SUA, Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor Transmisibile (CDC) își elaborează statisticile pe baza raportărilor din sistemul IT pe care îl coordonează, în care toate cele 50 de state americane introduc datele regionale.
Unul dintre dezavantaje este decalajul de timp: pot trece mai multe săptămâni până când un caz de deces provocat de COVID-19 este procesat, codat, clasificat și apoi reflectat în statistica națională.
Clasificarea COVID-19
În Rusia apare o problemă structurală, în schimb: apar tot mai multe dovezi că decesul unor persoane infectate cu noul coronavirus este atribuit altor afecțiuni și / sau condiții.
Elena Malinikova, șeful departamentului pentru boli infecțioase din ministerul rus al sănătății, a argumentat pe 4 mai că mortalitatea scăzută este determinată de testare și detectarea rapidă a cazurilor.
Rusia a fost lăudată pentru campania sa de testare care cuprinde, în prezent, peste 7,5 milioane de analize efectuate.
Dar cifrele oficiale au atras și mai multă atenție asupra lor la începutul acestei luni, când instituții de presă precum The Moscow Times, The New York Times și Financial Times au examinat ratele de deces preliminare pentru capitala Moscova din luna aprilie și au descoperit că acestea erau mult peste medie. Articolele au declanșat o reacție dură din partea diplomației ruse.
Reprezentantul Rusiei la OMS a respins și el îndoielile privind statistica oficială.
Mihail Tamm, profesor asociat la Universitatea de Stat din Moscova și la Școala Superioară de Economie din capitala rusă a declarat pentru serviciul Europei Libere în limba rusă că există o dublă discrepanță în unele regiuni ale Rusiei din cauza procesului de clasificare și raportare a cazurilor.
La Moscova, explică Tamm, departamentul pentru sănătate publică al orașului a declarat că peste 60% din cazurile de pacienți infectați nu au fost incluși în statistica deceselor. Noul coronavirus a fost considerat un catalizator pentru evoluția altor afecțiuni preexistente.
Dacă aceasta este o decizie politică – pentru a minimiza percepția că Rusia este afectată disproporționat față de alte țări – este o întrebare fără răspuns deocamdată.
„Putem spune doar că există mai mulți factori” în numărul redus de cazuri fatale din Rusia, explică Tamm, „dar autoritățile de la Moscova au vorbit deschis doar despre unul singur, iar acesta ne dă posibilitatea să ne imaginăm cât de mare este subestimarea”.
Rata de deces, numărul de decese
Alte state în care există dubii privind statistica epidemiei de coronavirus sunt, de pildă, Iranul, care la începutul lui aprilie era unul dintre statele cele mai afectate. Luna trecută însă, Teheranul a decis că nu va mai publica statistici regionale chiar în momentul în care autoritățile notau „un trend crescător sau începutul perioadei critice” în opt regiuni.
Pe 20 mai, Iranul raportase 7.119 decese, conform bazei de date a Johns Hopkins, care se bazează pe informațiile oferite de guvernele lumii.
De cealaltă parte sunt state precum Belgia, care ocupă locul al șaptelea în clasamentul mondial al numărului de decese (9.108), dar are, în schimb, cea mai mare rată de mortalitate din lume: 79,5 / 100.000 de locuitori.
Un purtător de cuvânt al guvernului belgian a încercat să combată percepția că țara sa ar fi afectată mult mai sever prin comparație cu alte state. Motivul ratei foarte ridicate ar fi faptul că guvernul belgian preferă să supraestimeze decesele în această perioadă.
Așa numitul „exces de decese” este numărul de cazuri înregistrat în plus față de proiecțiile statistice pentru aceeași perioadă. „Metoda noastră este cea mai corectă și onestă din punct de vedere științific”, a explicat purtătorul de cuvânt pe 15 mai.
Virusologul belgian Van Gucht apreciază că țările nu au știut cum să clasifice un caz de deces provocat de COVID-19 pentru că virusul este unul nou, iar efectele sale încă nestudiate. Lucrul acesta s-a schimbat pe parcurs.
„E un pic stupid că unele țări sunt îngrijorate de imaginea lor. Vorbim de un virus, nu e vina nimănui. Este o forță a naturii pe care trebuie să o controlăm”, declară Van Gucht pentru Europa Liberă. „Dar totul a devenit o competiție de imagine între țări”.
„Este și o problemă politică pentru că noi, oamenii de știință din domeniul sănătății publice, nu ne preocupăm cu aspecte de imagine, care țară arată mai bine și care nu”, spune acesta. „Noi vrem doar date, cât mai multe, cât mai repede posibil”.
Politica virusului
Apoi mai există și state ale căror statistici sunt dincolo de termenul „neplauzibil”. Turkmenistanul nu a raportat până acum niciun caz de infecție cu noul coronavirus, deși este înconjurat de țări în epidemie.
Însăși OMS a ajuns ținta criticilor atât din partea administrației Trump, cât și din partea altor guverne. Reproșurile se axează pe interacțiunile organizației ONU cu China, țara unde virusul a apărut pentru prima dată în noiembrie și decembrie, și pe percepția că OMS ar fi acordat acoperire politică regimului autoritar.
Reprezentanți locali ai OMS au fost și ei subiect de critici, de exemplu, în Tadjikistan, unde autoritățile insistă că nu ar fi existat cazuri de infectare timp de săptămâni la rând – o poziție sprijinită de reprezentantul local al OMS.
Totuși, pe 30 aprilie, autoritățile din Tadjikistan au anunțat primele cazuri. Pe 19 mai erau declarate aproape 2.000 de infectări și 41 de decese.
James Aldworth, un purtător de cuvânt al OMS (sediul central din Geneva) declară pentru Europa Liberă că variațiile din seturile de date pot fi explicate, în parte, de metodologia diferită de raportare și testare.
„De aceea nu este neobișnuit să vedem că informațiile diferă de la o regiune la alta, în condițiile în care contextul local joacă un rol determinant în extinderea bolii”, spune acesta într-un răspuns trimis prin e-mail.
„Multe state au dificultăți în a clasifica decesele provocate de COVID-19”, adaugă acesta.
Aldworth nu a răspuns la întrebări legate de posibilitatea ca OMS să fi acordat sprijin politic unor guverne autoritare preocupate de acoperirea mediatică negativă legată de administrarea locală a epidemiei de coronavirus.
Facebook Forum