Sofia - Rămășițele unei rețele de hoteluri și stațiuni din perioada comunistă, care oferea înainte vacanțe pentru milioane de muncitori bulgari, încă există.
Dar la mai bine de trei decenii după căderea comunismului, moștenirea „stațiunilor de recreere” bulgare, în stil sovietic, este un avantaj de care se bucură doar funcționarii și angajații serviciului public. Restul țării - plătitorii de taxe bulgari – trebuie să achite nota de plată pentru a menține ce a mai rămas din sistem, la un cost anual de peste 11 milioane de dolari.
Acestea sunt concluziile unui studiu făcut de către Banca Mondială, la cererea guvernului Bulgariei, în 2018. Acesta spune că din miile de așa-numite „stațiuni de recreere” care ofereau vacanțe subvenționate de stat pentru trei milioane de muncitori bulgari în fiecare an, la sfârșitul anilor ‘80 - mai există cel puțin 115 „ unități de departament ” controlate de stat, în munții și pe coasta Mării Negre din Bulgaria.
Aceste facilități au scăpat de schimbările economice care s-au produs în Bulgaria în anii ‘90 prin privatizări și introducerea unei economii de piață liberă.
Cele mai multe astfel de stațiuni se află sub controlul Ministerelor Apărării și de Interne. Dar instanțele de judecată și Instituția Procurorului General din Bulgaria dețin și ele de asemenea proprietăți în locații privilegiate.
Polițiștii, militarii, judecătorii și procurorii reușesc astfel să meargă în vacanțe la malul mării sau la munte, subvenționate din taxele plătite de bulgari.
Împreună, concluzionează Banca Mondială, centrele de recreere rămase deținute de statul bulgar pentru bugetari funcționează cu pierderi anuale de 11 milioane de dolari, acoperite de bugetul de stat.
De fapt, experții Băncii Mondiale au recomandat ca ministerele și instituțiile guvernamentale să renunțe să gestioneze centrele de vacanță pentru proprii angajați.
„Managementul facilităților turistice nu reprezintă o activitate tipică a guvernului”, spune raportul.
Dar guvernul Bulgariei nu ține cont de sfatul Băncii Mondiale. Executivul nu renunță la stațiuni, de fapt unele dintre instituții vor chiar mai multe.
„În ciuda diverselor facilități de cazare care există acum, în rândul angajaților din mediul public rămâne un puternic sentiment de atașament față de stațiunile și vacanțele subvenționate de către stat” , mai arată raportul Băncii Mondiale.
Vacanța Muncitorilor
În interiorul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) condus de sovietici și creat în 1949, una dintre specializările Bulgariei era turismul.
În anii ‘50 și ‘60, Bulgaria a construit stațiuni imense pe litoralul Mării Negre pentru turismul în masă - iar guvernul a devenit curând dependent de aceste facilități ca sursă de valută din alte țări CAER, precum Polonia, Ungaria sau Germania de Est.
Stațiunile dezvoltate pe coasta nordică a litoralului Mării Negre, în apropierea orașului Varna, includeau Sfinții Constantin și Elene, Sunny Day, Chaika, Nisipurile de Aur și Albena.
Stațiunea Sunny Beach a fost construită în sudul litoralului Mării Negre, în apropiere de orașul Burgas și de anticul oraș Nessebar.
Stațiunile montane au fost, de asemenea, construite ca centre de schi pentru vacanțele de iarnă - notabile, Pamporovo la sud de Plovdid în Munții Rodopi și Borovets în sud-vestul Bulgariei, pe raza lanțului muntos Rila.
Pentru a-i caza pe bulgari, a fost construită o rețea de facilități montane și pe malul mării, unde muncitorii la stat puteau să beneficieze de vacanțe subvenționate de guvern.
Cunoscute ca „stațiuni de recreere”, fiecare facilitate era asociată cu o instituție de stat specifică - precum fabricile statului, magazine, agenții guvernamentale și ministere.
Calitatea stațiunilor era diferită, în funcție de mărimea și influența instituției cu care era asociată.
Elita Partidului Comunist se bucura de obicei de stațiuni extravagante, echipate cu spa-uri și saune, situate în cele mai dorite locuri.
O fabrică de stat mare ar fi avut o singură stațiune de recreere, unde toți muncitorii se puteau duce – cu condiția să obțină un permis special care să le permită să se cazeze acolo.
Muncitorii la o fabrică mică erau de cele mai multe ori trimiși la un hotel rudimentar din apropierea Mării Negre sau în simple cabane de la munte, din apropierea principalelor stațiuni de schi.
Sistemul a mers din ce în ce mai greu în anii care au urmat după căderea comunismului.
La sfârșitul anilor ‘90 majoritatea stațiunilor de relaxare bulgare au fost fie cumpărate prin privatizarea lor, fie s-au deteriorat din cauza lipsei de fonduri.
Unele au fost transformate în hoteluri moderne. Altele sunt acum abandonate.
La mijlocul lui Februarie, Europa Liberă a contactat Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Biroul Procurorului General, Curtea Supremă de Casație și Curtea Supremă de Administrație pentru informații suplimentare privind costurile de mentenanță și numărul de persoane care frecventează aceste hoteluri.
Până acum, doar Ministerul de Interne a răspuns.
A spus că are un total de 1.633 de paturi în unitățile de cazare – 1.300 de paturi pe litoral și 333 de paturi la munte.
„ În 2020, centrele noastre de relaxare au avut mai mult de 2.000 de persoane din angajații noștri care au fost cazați la aceste facilități, ” spune ministerul.
Ministerul de Interne bulgar mai transmite că a cheltuit mai mult de trei milioane de dolari din buget, pentru a întreține și opera centrele sale de vacanță în 2020. Nu a dorit în schimb să dezvăluie suma totală de bani plătită de angajați pentru a sta la aceste unități de cazare.
Așteptând mai mult
La începutul lunii Februarie, Instituția Procurorului General a cerut Consiliului Suprem Judiciar să adopte o poziție prin care îi va permite să mai achiziționeze o stațiune de recreere pe coasta de nord a Mării Negre, în apropiere de Nisipurile de Aur.
Face parte din complexul stațiunii Chaika și are o piscină interioară și exterioară, un spa, o sală de forță, o saună, un restaurant și o sală de conferințe.
Proprietatea este deținută în prezent de Compania de Consolidare a Statului – o agenție guvernamentală care primește încasări din acordurile de privatizare și gestionează activele rămase ale statului în firmele parțial privatizate.
Proprietatea nu a mai fost folosită din anul 2017.
Se estimează că plătitorii de taxe bulgari vor trebui să achite două milioane de dolari pentru a repara facilitatea și a o repune în funcțiune.
Potrivit ultimilor prețuri de folosire a unor centre de relaxare de către angajații Biroului Procurorului General și Înaltelor Curți, angajații trebuie să plătească aproximativ 8 dolari pentru a sta acolo.
Adică un tarif cu mult sub prețul pieței și al hotelurilor private din apropiere, care percep între 100 și 300 de dolari pe noapte.
Biroul Procurorului General are și alte unități de cazare pe litoralul Mării Negre, în stațiunile Sfinții Constantin și Elena și orașul Byala. De asemenea, are și o tabără în apropierea orașului Varna.
Pentru vizite la munte, Biroul Procurorului are „ baze departamentale ” în Borovets, pe muntele Vitosha și la stațiunea de schi Tsigov Chark din vestul Munților Rodopi.
„Nu sunt stațiuni de vacanță, ci mai degrabă centre de formare ”, a declarat un purtător de cuvânt pentru Europa Liberă, adăugând că statisticile pentru gradul de ocupare al paturilor la centrele din munți nu erau disponibile imediat.
Potrivit stenogramelor unei întâlniri a Consiliului Suprem Judiciar de la sfârșitul lui Ianuarie, costul pentru întreținerea centrelor de relaxare și „ formare ” ale angajaților biroului Procurorului General în 2020 era mai mare de trei milioane de dolari.
Atanaska Disheva, un membru al Consiliului Suprem Judiciar a declarat pentru Europa Liberă că aceste cheltuieli nu ar trebui să fie o prioritate pentru sistemul judiciar din Bulgaria.
„Întreținearea acestor facilități nu este eficientă, ” spune Disheva. „Nu este rău ca magistrații să stea în aceste baze departamentale. Dar achiziționarea lor gratuită este condiționată doar fiindcă există o mulțime de costuri pentru întreținere.”
„În același timp, pentru Camera Judiciară din Varna nu au mai fost alocate fonduri de zeci de ani,” spune Disheva.
*Articol scris de către Ron Synovitz la Praga, cu ajutorul corespondentului servicului RFE/RL Bulgaria Genka Shikerova din Sofia.
