Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Adrian Mitroi, profesor de economie: Cum să investim și să punem bani deoparte chiar dacă nu suntem milionari


Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale, la Academia de Studii Economice, vorbește despre gestionarea bugetului personal.
Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale, la Academia de Studii Economice, vorbește despre gestionarea bugetului personal.

Nu trebuie să fii milionar ca să investești la bursă sau în titluri de stat, spune profesorul de economie și finanțe comportamentale, Adrian Mitroi. Și dintr-un salariu cineva poate economisi și poate investi inteligent.

La început, sumele investite sau puse deoparte pot părea mici, mai spune profesorul Mitroi, dar ele se strâng de-a lungul anilor și vor răsplăti efortul celor care sunt constanți și își gestionează cu atenție bugetul personal.

Din interviu:

  • Trăim o criză silențioasă, pandemică.
  • E bine să plătim facturile curente din cardul de credit, nu din cel de debit.
  • E indicat să investim în titluri de stat sau la Bursă.
  • Cum să alegem cel mai bun broker bursier.
  • Ce trebuie să știm înainte de a investi în aur și artă.

1. Reporter: Trăim o perioadă de criză?

Adrian Mitroi: Dacă există o criză acum, aceasta este una pe silent, cam bizară, dacă îmi este permis termenul. Seamănă cu criza bancară recentă din America, una digitală, pe telefoanele mobile, într-o vineri după-masă, nicidecum cu cozi ale șomerilor, așa cum știam noi, de la criza din 1929.

2. Reporter: Cum arată comportamentele noastre în aceste vremuri?

Adrian Mitroi: Pentru noi, consumatorii, este minunat să trăim totul la un click distanță, pe telefon, în metrou sau la coadă la supermarket. Putem accesa informația instantaneu și putem lua decizii rapid.

Pe de altă parte, instinctul de grup, teama de a rămâne în afara tendințelor generează un comportament non-rațional (nu irațional) al individului în relația cu riscul financiar și cu economia.

Astfel, ajungem să copiem și panica, dar și busculada momentului: „Haideți să cumpărăm aur, fiindcă s-a apreciat cu aproape 20% în ultima perioadă!”. Nici nu mai vorbim despre vestitul bitcoin, care are o apreciere de peste 65%.

Concluzia mea este că, în condiții de criză, acesta silențioasă, modificată, așa cum trăim acum, pandemică și răspândită la toate nivelurile societății, trebuie să ne controlăm impulsurile emoționale și să luăm deciziile bazate pe oportunități, calibrate investițional, non-speculativ și pe termen lung.

Măsurile intempestive, deciziile peste noapte (cumpăr aur, ba dolari, ba artă sau diamante) sunt speculative și e bine să le ținem departe, chiar dacă au, e drept, și o parte de adevăr în ele.

În general, mulțimea nu are dreptate! Fiți informați și foarte, foarte atenți cu banii voștri!

3. Reporter: Cum ne putem apăra de această criză atipică despre care vorbiți?

Adrian Mitroi: Noi vorbim acum despre niște oameni informați, cu telefoanele în mână, conectați la rețele care ne aduc vești instantanee, din toate părțile lumii. Suntem preocupați de drama care se petrece lângă noi, în Ucraina, dar și de impactul ei economic.

Criza va veni și ne va lovi cu toată forța, nu am văzut încă toată forța ei. Iar noi nu suntem deloc cu mult mai deștepți, mai informați sau mai puțin vulnerabili la manipulare. Trăim într-un diluviu de informații, dar și de intenții de vânzare ale diverșilor comercianți, mai mari sau mai mici.

Haideți să vă spun cum fac eu atunci când alimentez mașina la pompă. Am o aplicație creată de Consiliul Concurenței, Monitorul prețurilor, în care introduc tipul de combustibil, locul unde mă aflu și primesc o hartă a punctelor unde pot alimenta mașina la cele mai bune prețuri. Iar aplicația are opțiune și pentru alimente, dar aici sunt atent la posibile diferențe de calitate, nu doar de preț.

O astfel de aplicație ne obligă să luăm decizii un pic mai informate. Copiii mei m-au întrebat: „Câtă economie faci tu, tată? Vorbim de câțiva zeci de bani pe care îi câștigi la un litru de motorină.

Cei cincizeci de bani, dacă atât sunt, vin cu niște avantaje pentru mine: exercițiul de informare pe care l-am făcut, faptul că i-am primit și nu i-am plătit, iar dacă adun acești bani timp de trei luni de zile, pentru fiecare plin de combustibil, cred că vorbim despre o sumă frumușică.

Studenții îmi spun că cei 100 de lei pe care îi economisesc într-o lună înseamnă prea puțin pentru o investiție. Adevărul este că înseamnă foarte mult și, cu cât ești mai sărac, cu cât câștigi mai puțin, cu atât trebuie să fii mai diligent și mai serios cu banii tăi, iar o parte, cât mai mare din ei, să îi investești.

Investești bani și timp, pentru achiziția de informație, fiindcă trebuie să urci social.

4. Reporter: Totuși, este foarte dificil procesul de a economisi sau investi, mai ales când veniturile sunt medii sau mici. Cum să procedăm?

Adrian Mitroi: Primul sfat este să folosiți tehnologia și inovația: vă luați un card de credit, folosiți internet banking și un card de debit. Finanțele familiei se gestionează prin internet banking, toată lumea știe acest lucru, de la cel mai mic, la cel mai mare.

Când vin facturile se plătesc cu cardul de credit, nu din contul curent. Când intră salariul se acoperă integral suma cheltuită din cardul de credit, iar suma rămasă va fi virată într-un cont de economii, nu într-un depozit.

La unele bănci, la o sumă economisită mai mare de 10.000 de lei dobânda ajunge aproape de cea a unui depozit. Iar contul de economii poate fi accesat oricând fără a pierde, ca la depozit, întreaga dobândă.

Banii nu trebuie să rămână în contul curent mai mult de o seară, aceea în care a fost virat salariul. Nu ai motiv să ai bani cash, alții decât cei pe care eventual îi folosești sâmbăta la piață. Și nu ai motiv să păstrezi bani în contul curent.

5. Reporter: De ce să plătim facturile din contul de credit și să golim contul curent?

Care este randamentul banilor din contul curent? Ce dobândă primiți pentru ei? Dar care este costul lor? Costul lor de oportunitate, adică ce ai fi putut face cu ei, înseamnă -7% anual, iar la euro -3,5% anual.

Bani cu care ai putea împrumuta Ministerul de Finanțe, cumpărând titluri de stat cu o dobândă de 7%, ba chiar 7,7% dacă donezi și sânge, fără comisioane.

Pe de altă parte, un card de credit are o perioadă de grație, deci trebuie să fii atent, știi că nu trebuie să depășești acea perioadă. Acoperi suma la timp, în cele 55 de zile de grație, după ce plătești integral toate cumpărăturile.

6. Reporter: Cât contează acest comportament economic despre care ne vorbiți pentru bugetul unei familii?

Adrian Mitroi: O familie care are inteligență economică are mult mai multe șanse de a rămâne funcțională și împreună, pe moment și pe viitor, decât un cuplu care nu se acordează în hotărârile legate de finanțe sau de investiții. Am susținut o conferință pe această temă.

Doamnele sunt mai pricepute la finanțe, pentru că sunt mai bune la detalii, dar sunt foarte competitive. Ele sunt foarte exigente cu valoarea economică și socială. Domnii sunt mai intempestivi și mai competitivi pe plan extern. Iată cum cei doi se pot completa în mod eficient.

În cuplu, deciziile se iau împreună fiindcă ele trebuie susținute de ambii membri.

7. Reporter: Mulți oameni trebuie să aleagă când au o sumă în plus. Sting o datorie, chiar dacă nu e la scadență, sau pun banii deoparte și plătesc în continuare ratele. Ce îi sfătuiți?

Adrian Mitroi: Pot să vă spun să folosiți banii exact acolo unde vreți și aveți obligații. Dacă acum aveți o datorie care vă costă, mergeți și-o plătiți!

Dacă nu toți banii pe care îi câștigați acum vă sunt necesari, o parte din ei puteți să o puneți deoparte pentru un an de zile. Vor fi sumele cu care veți face modernizarea casei sau cele cu care veți schimba mașina, doi ani mai târziu, și veți lua una pentru care plătiți impozit mai mic.

8. Reporter: De la ce venit în sus pot să visez să investesc la bursă?

Adrian Mitroi: Cum adică să visați? Dar luni dimineața ce prioritate aveți? Salariul dumneavostră este îndeajuns pentru a găsi banii de investiție.

Luni dimineața mergeți la bancă sau verificați dacă este deschisă oferta la cele două tipuri de titluri de stat, care se tranzacționează pe bursă și care pot fi răscumpărate oricând în interiorul perioadei.

Cum adică să stați pe gânduri dacă să investiți la bursă?

Urmează două oferte publice substanțiale, un trader de produse agricole și Hidroelectrica, puneți 2.000-3.000 de lei deoparte, căutați un broker bun, deschideți un cont și investiți.

Vă veți simți foarte bine apoi și brusc subiectele de discuție cu prietenii se vor diversifica. Din momentul în care vă veți apropia de acest subiect, veți căuta mai mult, veți deveni un cunoscător al piețelor, iar fiecare ban în plus își va găsi un loc bun într-o investiție.

Iar când veți pierde 10% și veți fi tentați să-mi dați un email, să mă certați, vă veți păstra cumpătul și veți găsi resursele să investiți din nou.

O să vedeți, un an sau doi mai târziu, că nu doar ideea de a economisi, ci procesul de a face bani, dispoziția de a face achiziții, interacțiunile se vor accentua.

9. Reporter: Cum știu că primul broker pe care îl găsesc la o căutare online este cel care îmi trebuie mie?

Adrian Mitroi: Cum faceți cumpărăturile online? Vă uitați după recenzii, căutați părerile altora, vă uitați pe site-urile lor.

Nu aveți temeri! Este un sistem bine pus la punct, transparent, bine organizat. Suntem în UE, toate funcționează foarte bine din punctul de vedere al reglementărilor. Sunt asigurate și depozitele bancare, și investițiile peste 20.000 de euro.

Dar asta este puțin relevant. Nu aveți teamă de broker, ci să vă intereseze comisioanele lui, care să fie cât mai mici, să vă intereseze să aveți acces oricând la portofoliul dvs, să urmăriți graficele de evoluție.

Iar dacă nu tranzacționați la bursă, cumpărați fonduri mutuale, deși, conform ultimului raport, am văzut o scădere a apetitului românilor pentru investiții, semn că se întâmplă, cum vorbeam la început, acea criză silențioasă.

10. Reporter: Ce ne spuneți despre investiția în aur, tablouri, diamante?

Adrian Mitroi: Este posibilă doar pentru cei care își permit acest lucru. Nu uitați că ele necesită un consum financiar ulterior, de depozitare, de atenție, de supraveghere.

Chiar dacă e un instrument financiar acoperit de aur, tot presupune niște costuri. Nemaivorbind de artă sau imobiliare, apropo de predilecția românului pentru investiția în case și apartamente.

Sunt niște costuri substanțiale în spatele strălucirii acestor cifre aurite: randamentul investiției, comisioanele, contul de schimb valutar (ai banii în lei și vei schimba în moneda în care este denominat activul respectiv), costul păstrării lui (o să păstrezi aurul acasă? O să-l duci într-o casetă de valori!).

Așadar, nu vă lăsați seduși de posibilitatea imediată de a specula și de poveștile de succes imediate. S-ar putea ca acestea să acopere prea multe riscuri, de fapt.

Adrian Mitroi este lector universitar, analist economic cu competență în analiza piețelor financiare internaționale și a comportamentelor legate de finanțe.

  • 16x9 Image

    Monica Tănase

    Monica Tănase este absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și jurnalist din 2003. A început ca reporter în emisiunea Cutia neagră, realizată de Dana Deac, la Antena 1, și a lucrat ulterior pentru Antena 3, Realitatea Tv, Digi 24/Digi World. Scrie pentru mai multe publicații print sau online și folosește interviul ca mijloc de a aduce în fața publicului antreprenori, oameni de cultură, oameni de știință sau tineri remarcabili, pentru care dezvoltarea, autenticitatea, implicarea sunt mize importante. Este preocupată de temele importante ale actualității (economie, educație, mediu sau sănătate), are doi copii, este pasionată de broderie bizantină și își dorește să dezvolte această pasiune într-o cercetare doctorală în cultural studies.

    S-a alăturat echipei Europa Liberă ca freelancer în aprilie 2023 pentru a aborda subiecte ce țin de comportamente și decizii față de investiții, economie și finanțe.

XS
SM
MD
LG