Linkuri accesibilitate

Cum se îngroapă un proiect privind transparența pentru liniștea Coaliției


Transparența rămâne o problemă pentru Coaliție. În imaginea din decembrie 2020, liderii partidelor din majoritatea parlamentară au semnat acordul de guvernare.
Transparența rămâne o problemă pentru Coaliție. În imaginea din decembrie 2020, liderii partidelor din majoritatea parlamentară au semnat acordul de guvernare.

Coaliția este pe cale să îngroape un proiect de lege care mărea gradul de transparență în instituțiile de stat, de teamă că va pierde voturi în Parlament. Proiectul susținut de Claudiu Năsui a trezit reacții adverse de la UDMR și grupul minorităților naționale.

Proiectul privind transparența se afla la un singur vot distanță pentru a ajunge la promulgare. A fost retrimis însă la comisii, pe termen nedefinit, din cauza neînțelegerilor din Coaliție. Nu este la prima retrimitere, la fel s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni. Inițiativa legislativă se plimbă între plen și comisii, iar liniștea din Coaliție este mai importantă” decât proiectul privind transparența, susțin surse parlamentare.

Inițiativa aparține deputatului, Claudiu Năsui, actualul ministru al Economiei și Turismului, și a fost depusă în iulie 2020. Ea a fost semnată inițial și de parlamentari de la PSD, dar aceștia și-au retras ulterior semnătura.

Principalele modificări aduse de proiect pentru îmbunătățirea transparenței instituțiilor sunt:

  • Obligă instituțiile să aibă pe site un registru, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii 544/2001
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 500 și 7.500 de lei

Cine și de ce se opune proiectului

PSD a renunțat la susținerea proiectului, UDMR îl contestă, reprezentanții minorităților s-au revoltat, iar PNL nu vrea să strice liniștea în Coaliție. Dacă ar fi supus, în această formă la vot, proiectul ar fi respins, susțin sursele citate.

Cum s-a ajuns în această situație și de ce fiecare parte dorește ca proiectul să fie respins?

  • PSD: Comunele mici nu au site-uri

Social-democrații s-au aflat printre semnatarii proiectului în vara anului trecut. Ulterior, unii și-au retras semnăturile sau nu nu au mai prins un nou mandat în Camera Deputaților.

Noua conducere a PSD a decis să nu susțină proiectul și vrea să îl amendeze. Propunerea venită din Kiseleff este ca toate comunele sub 2.000 – 3.000 de locuitori să fie exceptate de la prevederile legii, deoarece nu au personalul necesar și nici un site propriu.

„Dacă s-ar accepta un amendament în acest sens, am vota proiectul. Nu poți obliga și sancționa cu mii de lei o comună că nu are site sau că nu are un om care să afișeze informațiile de interes public în format electronic”, susțin surse din PSD.

  • UDMR: Nu suntem de utilitate publică

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a depus mai multe amendamente la proiectul colegilor de coaliție. Toate au fost respinse în Comisia de Cultură, când s-a dat raportul final asupra proiectului.

Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, a dezvăluit că scopul UDMR este să nu fie obligată să răspundă la cererile venite pe legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deputatul UDMR, Szabo Odon, a declarat pentru Europa Liberă că Uniunea nu poate să fie considerată de utilitate publică, cât timp nu are și beneficiile unei organizații neguvernamentale care este de utilitate publică.

UDMR a declarat că nu va vota proiectul în forma rezultată în Comisia de Cultură și a cerut încă o serie de negocieri în Coaliție.

  • Grupul minorităților naționale s-a speriat

Organizațiile care reprezintă minoritățile naționale ar urma și ele să intre sub incidența legii privind informațiile de interes public, dacă este votată în forma dorită de USR-PLUS.

Surse parlamentare au precizat pentru Europa liberă că grupul minorităților naționale a transmis că nu este de acord cu votarea proiectului de lege.

„Voturile minorităților naționale sunt foarte importante pentru Coaliție. Nu riscăm să îi ostilizăm pentru un proiect care nu are o miză deosebită pentru Coaliție și pe care sunt divergențe între USR-PLUS și UDMR. Fără voturile minorităților naționale nu reușeam să desființăm Secția Specială”, au explicat surse politice pentru Europa Liberă.

Cele optsprezece voturi din grupul minorităților naționale cântăresc greu în ecuația voturilor pentru legile organice, unde PNL, USR-PLUS și UDMR au nevoie de 166 de voturi.

  • PNL, între USR-PLUS și UDMR

Liberalii au păreri împărțite despre soarta proiectului de lege. Unii ascultă opinia primarilor, care nu doresc să primească solicitări pe 544, iar alții sunt de acord cu viziunea celor de la USR-PLUS privind transparența.

„Proiectul este sensibil și de aceea este bine să fie întors la Comisie să se negocieze pe el. Dacă se ajunge la un acord cu UDMR și minoritățile, se poate întoarce la vot în plen. Dacă nu, va rămâne îngropat în sertarele comisiei”, au spus surse din PNL pentru Europa Liberă.

Potrivit acestora, au fost primite semnale și din partea unor organizații neguvernamentale, dar și din partea unor jurnaliști ca proiectul să nu fie votat.

Acuze la adresa lui Claudiu Năsui, inițiatorul proiectului

Surse parlamentare susțin că deputatul Claudiu Năsui nu a fost de acord cu amendarea proiectului, ci a cerut ca el să fie votat în forma care a ieșit din Comisia de Cultură din Camera Deputaților și pentru care s-a votat deja un raport favorabil.

„Năsui nu vrea să negocieze proiectul. E o problemă că ține să treacă fix în forma dorită de el, pentru că nu va trece”, au dezvăluit surse parlamentare.

Proiectul votat de Senat, se află acum din nou în Comisia de Cultură din Camera Deputaților. El a primit deja un raport suplimentar și așteaptă să ajungă la plen după o decizie în Coaliție. Până atunci, stă în sertar, iar transparența mai are de așteptat.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG