Linkuri accesibilitate

De ce se păstrează politizarea la CNCD


Csaba Asztalos, președinte din 2005 al CNCD

Partidele și-au împărțit funcțiile de decizie din cadrul Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD), o instituție asupra căreia ambițiile politice se propagă după puterea pe care o au partidele în Parlament.

Cu doar câteva luni înainte de reconfigurarea raportului de forțe din Parlament, înainte de alegeri, noua conducere a CNCD a fost numită după negocieri politice, urmând să funcționeze în următorii cinci ani după raportul de forțe actual, care ilustrează rezultatul alegerilor din 2016.

PSD are cei mai mulți reprezentanți, trei din șapte, iar echipa s-a înnoit cu două persoane. Au plecat două foste apropiate ale lui Liviu Dragnea și au fost aleși doi foști parlamentari PSD, Adrian Diaconu (este la final de mandat) și Horia Grama.


Diaconu este fost parlamentar PPDD (partidul dezintegrat al lui Dan Diaconescu), recuperat de PSD, un fost polițist care a fost achitat într-un dosar de furt de mașini.

PSD l-a păstrat pe Cristian Jura, cel care a fost primul președinte al CNCD, la înființarea instituției, în 2002. Jura a venit direct din Guvernul lui Adrian Năstase, unul dintre mentorii săi de care a rămas apropiat și alături de care semnează și astăzi lucrări de drept internațional, care sunt trecute în bibliografia studenților de la Dimitrie Cantemir, facultatea unde predă reprezentantul PSD.

UDMR l-a păstrat în conducerea CNCD pe Csaba Ferenc Asztalos, numit și el prima dată în 2002, la înființare, și care a fost președinte al Consiliului din 2005, fără întrerupere. Csaba Asztalos nu mai face parte din UDMR, dar este un membru activ al elitei Uniunii, păstrând relații bune cu Marko Bela, al cărui consilier a fost, dar și cu actuala conducere a formațiunii.

Liberalii au două nominalizări, pe Claudia Popa și Maria Moța, ultima menționată urmând să acopere un mandat mai scurt decât ceilalți membri ai Colegiului de conducere. Moța provine din fostul PDL, partidul alături de care a guvernat Traian Băsescu, și a fost secretar de stat sau consilier de ministru în Cabinetele Boc, a condus o agenție pentru egalitatea de șanse. Claudia Popa este apropiată de ramura liberalilor și își păstrează funcția cinci ani.

USR a numit-o în funcție pe Cătălina Olteanu, specializată în programe dedicate romilor.

Patriarhia și minoritățile au ratat reprezentarea

Nu a adunat suficiente voturi reprezentantul grupului minorităților naționale din Parlament, Ilie Dincă, iar liderul acestui grup, deputatul Varujan Pambuccian, a criticat faptul că „nu mai există înțelegere pentru grupul minorităților din Parlament”, acuzând împărțirea de funcții între partidele mari. Dincă a mai fost membru în CNCD, fiind la vremea respectivă susținut de mai multe partide care au acceptat, în urmă cu cinci ani, să voteze un specialist în politicile pentru integrarea romilor.

Probabil, dacă spui mama şi tata - discriminezi, nu e bine, dacă spui vreo culoare - discriminezi, nu e bine şi, încetul cu încetul, o să ne ducem către o societate în care diversitatea o să dispară. Nu o să fie apărată prin nediscriminare, o să dispară prin genul ăsta nou de nediscriminare. Aşa cum spunea Darwin, o precondiţie a evoluţiei, adică diversitatea, o să dispară şi ea. Vă mulţumesc, stimaţi colegi! E bine că trăim şi aşa ceva şi să sperăm că o să supravieţuim şi lucrului acestuia", a spus Varujan Pambuccian despre excluderea lui Ilie Dincă din conducerea CNCD.

Fiindcă a fost susținut de unul dintre cele mai mici partide, PMP, preotul Ionuț Mavrichi, a ratat și el numirea. Membru al grupului de rugăciune din Parlament, Mavrichi era susținut în funcție de Biserica Ortodoxă, fiind consilier al Patriarhului Daniel și liderul unuia dintre asociațiile care au fondat Coaliția pentru Familie, alianța mai multor biserici creștine din România care a organizat referendumul de modificare a Constituției.

Asumat de PMP, Mavrichi era susținut de mai mulți politicieni conservatori din Parlament, o grupare transpartinică, promotoare a diplomației religioase și a valorilor tradiționale, în cadrul căreia colaborează mai mulți parlamentari de confesiune ortodoxă, catolică și din cele neoprotestante, de la PMP, PSD și PNL. Curentul conservator nu este însă dominant în Parlamentul de la București.

Mizele de la CNCD


Consiliul antidiscriminare a fost creat în 2002 și a făcut parte dintre condițiile impuse României pentru alinierea la legislația transatlantică și europeană. O ordonanță de urgență adoptată cu doi ani înainte și apoi începerea efectivă a activității CNCD au făcut parte din Planul în 200 de puncte pe care SUA l-au propus României pentru invitarea în 2002 să adere la NATO. Vorbim de o arhitectură instituțională care a fost temelia unei schimbări a României la începutul acestui secol. În acel plan, redactat de administrația SUA (George Bush jr era președinte), erau prevăzute înființarea și a actualului DNA, a ANI, a adoptării legilor care au introdus în România declarațiile de avere, conflictul de interese sau, cum este cazul CNCD, promovarea toleranței și combaterea discriminării.

În România însă, de CNCD s-a auzit mulți ani mai târziu, abia în 2007, când l-a amendat pe președintele în funcție la acea vreme, Traian Băsescu, pentru că a numit-o „țigancă împuțită” pe o jurnalistă care îi punea întrebări, pe când acesta făcea cumpărături la supermarket.

Au urmat ani în care CNCD a fost în atenția publică de fiecare dată când fie s-a autosesizat, fie a răspuns solicitării unor organizații, pentru a decide dacă declarațiile în general ale politicienilor de vârf încalcă standardele referitoare la discriminare și excludere socială.

O recentă ședință a CNCD arată caracterul politic al deciziilor care se iau după numărul de voturi - cine are mai mujlți reprezentanți în Consiliu, are și șansele cele mai mari să nu fie considerate contravenții declarațiile publice ale politicienilor săi.

Astfel, un CNCD dominat de PSD, a votat amendarea lui Klaus Iohannis cu 5.000 de lei pentru afirmațiile referitoare la Ținutul Secuiesc, a lui Traian Băsescu, pentru defăimarea (din nou) a etniei romilor, cu 6.000 lei. În aceeași ședință, legătura pe care Olguța Vasilescu (PSD), a făcut-o între Iohannis și naziștii care conduceau lagăre de concentrare a fost considerată în limita libertății de exprimare. Declarațiile lui Liviu Dragnea la adresa protestatarilor pro-Justiție și anti-PSD, pe care i-a numit „șobolani”, au primit de la CNCD avertisment.

În aceste vremuri, în care corectitudinea politică este reclamată de grupările neoliberale că a depășit limitele, misiunea CNCD este și mai complicată și are nevoie de argumentare solidă, nepartizană. De asemenea, discursul public din România abundă de declarații nu doar ireverențioase, adesea agresive, însă indică și ignoranță față de alteritate, dispreț față de valori comune, fie că ele aparțin unor minorități (etnice, de gen, de rasă) sau că sunt valori tradiționale. În aceste condiții, CNCD ar fi putut fi un mediator activ, un paznic neangajat politic care să încredințeze opinia publică de obiectivitatea deciziilor sale.

Urmează etapa alegerii președintelui CNCD, despre care surse citate de Hotnews afirmă că ar fi deja negociată pentru ca Csaba Asztalos să fie reales pentru încă un mandat, la capătul căruia ar urma să împlinească 20 de ani în aceeași funcție și 23 în aceeași instituție.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG