Linkuri accesibilitate

Curentul pacifist, cu Germania în frunte, divizează unitatea occidentală


În 2016, Vladimir Putin îl primea la Kremlin pe ministrul de Externe de la acea vreme al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp președinte.

Spaima față de izbucnirea unui Al Treilea Război Mondial, eventual unul nuclear, provoacă insomnii în Germania și alte capitale europene. Pledoariile pacifiste se întețesc, în timp ce propaganda Moscovei devine halucinantă.

Una dintre temerile majore ale liderilor europeni, alimentate de declarațiile frecvente ale oficialilor ruși și de propaganda din ce în ce mai agresivă, este cea a unui război cu Rusia, care ar putea fi unul nuclear.

Germanii, de exemplu, par de-a dreptul înfricoșați de această perspectivă, iar vocile pacifiste se transformă într-un veritabil cor.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se vede azi la București cu președintele Klaus Iohannis. Niciunul nu a vizitat Ucraina de la începerea războiului ordonat de Vladimir Putin.

Refuzat de Zelenski, primit de Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi miercuri, 4 mai, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în România. Invitaţia a fost făcută de Klaus Iohannis.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat, la începutul lui aprilie, să-l primească la Kiev pe președintele Germaniei, din cauza legăturilor strânse ale acestuia cu Rusia. Frank Steinmeier era apropiat de Serghei Lavrov și este considerat arhitectul politicii favorabile a Berlinului în relația cu Moscova.

Germanii, speriați de amenințările lui Putin

Într-o scrisoare deschisă, publicată acum patru zile pe site-ul revistei feministe Emma, adresată guvernului federal de 28 de celebrități i se cere cancelarului Olaf Scholz să nu trimită arme Ucrainei pentru a nu escalada conflictul.

Scrisoarea a fost publicată la o zi după ce Bundestagul a votat cu o largă majoritate să trimită arme grele Ucrainei - o răsturnare spectaculoasă în politica tradițional pacifistă a Germanei - după ce în 28 februarie Scholz a anunțat majorarea bugetului apărării cu 100 de miliarde de euro. Scrisoarea a adunat între timp peste 150.000 de semnături.

Olaf Scholz, care a încercat, fără succes, să-l convingă pe Putin să înceteze războiul și a blocat, alături de Austria, embargoul dorit de Uniunea Europeană asupra gazelor rusești, se confruntă cu critici tot mai apăsate în ce privește schimbarea de direcție a Germaniei și susținerea militară a Ucrainei în războiul împotriva lui Putin.

La un miting organizat de 1 mai la Düsseldorf, într-un cor de huiduieli, cancelarul a fost făcut „mincinos”. Calmul Scholz și-a ieșit din fire și a început să strige și el: „Respect tot pacifismul și orice poziție. Dar trebuie să pară cinic pentru cetățenii Ucrainei când li se spune să se apere împotriva agresiunii lui Putin fără arme.”

După două luni de război, tensiunile acumulate în societatea germană - împovărată oricum de conștiința crimelor naziste din cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și de atitudinea complezentă față de regimul Putin generată de gazul ieftin primit și care a dus în timp la o dependența uriașă - s-au acumulat.

Atitudinea germanilor s-a schimbat, așa cum arată un recent sondaj de opinie: 45% dintre nemți sunt acum favorabili furnizării de arme grele către Ucraina, față de 55% la începutul lui aprilie.

Suvernanismul și armata europeană

Alături de aceste poziții, împărtășite într-o măsură și de Franța, se ridică vocile suveraniștilor, care au fost alimentate de mai vechile declarații ale lui Emmanuel Macron că NATO s-ar afla în „moarte cerebrală”, motiv pentru care ar fi nevoie de o armată europeană care să nu mai depindă de americani.

Cum războiul declanșat de Rusia în Ucraina a dovedit exact importanța Alianței Nord-Atlantice, apar din nou poziționările în favoarea necesității unei armate europene, care să descurajeze inclusiv eventualele agresiuni nucleare.

Noua rachetă intercontinentală Sarmat a Rusiei.
Noua rachetă intercontinentală Sarmat a Rusiei.

În mod evident însă, Europa nu s-ar putea apăra de singură într-o astfel de situație cu cele 600 de focoase nucleare pe care le are, în fața Rusiei cu cele peste 6000 de focoase.​

Pacifism vs radicalism

Principala problemă a momentului este aceea că se conturează, discret deocamdată, o falie în unitatea occidentală.

Pe de o parte americanii și britanicii, susținuți puternic de polonezi și baltici, vor o Rusie slăbită, incapabilă pe viitor de aventuri miliare de genul acesta, după cum a declarat secretarul SUA al Apărării, Lloyd Austin, iar britanicii, la fel de intransigenți, vor ca rușii să fie „azvârliți afară din toată Ucraina”.

„Arme grele, tancuri, avioane - să săpăm în stocurile noastre, să creştem producţia. /.../ Acesta este un timp pentru curaj, nu pentru prudență”, a îndemnat ministrul de Externe britanic, Liz Truss, partenerii din NATO.

Cât despre Polonia, în afară de livrările consistente de tancuri și alt armament, de cele aproape 2 miliarde date ca ajutor, s-a oferit să fie garant al securității Ucrainei în cazul încheierii unui acord de pace.

Această atitudine radicală vine în contrapartidă cu „pacifismul” și atitudinea mai conciliantă ale unor state europene, în frunte cu Germania, care ar vrea, de frica războiului extins, să i se ofere lui Putin șansa de a-și salva obrazul și orgoliul.

În sprijinul teoriei pacifiste este adus și un argument de ordin moral: prelungirea războiului duce, inevitabil, la victime umane uriașe, distrugeri ireparabile și teribile. În plus, Statele Unite și ceilalți adepți ai războiului s-ar folosi de Ucraina pentru a slăbi Rusia.​

Cauze: antiamericanismul, antiglobalismul și oportunismul

Una dintre lecțiile fundamentale ale istoriei este reînarmarea Germaniei hitleriste sub ochii pacifiști ai marilor puteri și acordul de la München din 1938 încheiat între Franța, Marea Britanie și Italia și Hitler prin care acestuia i-a fost satisfăcută pretenția de a prelua regiunea Sudetă de la Cehoslovacia. Peste un an începea cel de-Al Doilea Război Mondial.

Întrebarea pe care și-o pun mulți analiști este dacă partizanii păcii nu fac de fapt jocul lui Putin și cum anume. Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că agresiunea Rusiei trebuie „zdrobită” tocmai pentru ca „modelul să nu se multiplice în eventuale exemple de succes” și pentru a feri lumea de viitoare războaie, de alimentarea ambițiilor teritoriale.

„Dacă acceptăm argumentul armelor nucleare înseamnă că cine arată primul arma nucleară toți ceilalți, automat, să-i facă pe plac. Nu înseamnă că dacă Rusia a pronunțat prima arme nucleare o lume întreagă trebuie să-i dea satisfacție dictatorului Putin. Rusia trebuie să piardă acest război și să vadă că nu poate să-și impună voința prin forță militară sau amenințarea cu arma nucleară”.

Rațiunile acestui curent pacifist, mult mai apăsat în Europa de Vest decât în Est, țin de doi factori: antiamericansimul, care pare revigorat în cele două luni scurse de la invadarea Ucrainei, antiglobalismul, dar și de un factor cultural, oportunist, spune Valentin Naumescu.

„Pe de o parte sunt curentele antiglobaliste, antiamericane care vin din două extreme: din extrema stângă, dar și din extrema dreaptă care este antiglobalistă din perspectiva suveranismului. E o întâlnire nefericită între neomarxism și suveranism. Al doilea factor este, din păcate, cultural, oportunist, care ține de o anumită lașitate și de o micime în a vedea lucrurile. Nu Germania, Franța, Italia sau Spania sunt atacate. De aici pleacă așa-zisa relaxare care este mai evidentă în Europa de Vest decât în Europa de Est. Ei nu percep Rusia ca pe o amenințare la adresa propriilor lor țări”, spune pentru Europa Liberă Valentin Naumescu.​

Propaganda rusă

  • Marea Britanie, transformată în deșert radioactiv

În tandem cu avertismentele tot mai frecvente ale liderilor de la Kremlin despre posibilitatea unui război nuclear, propaganda rusească a intrat într-o nouă fază, una delirantă. Pe fondul întunericului informațional în care este ținută populația, televiziunile rusești de stat amenință seară de seară Occidentul, în special America și Marea Britanie, că vor fi șterse de pe fața pământului.

Marea Britanie va fi transformată într-un „deșert radioactiv folosind o dronă subacvatică fără pilot a Rusiei”, a afirmat duminică seara, la postul Rossia 1, Dmitri Kiseliov, unul dintre cei mai toxici propagandiști ai Kremlinului.

Drona are un focos nuclear de 100 de megatone și nu există nicio modalitate de a fi oprită, a precizat mândru Kiseliov.

„Explozia acestei torpile termonucleare în dreptul coastei Marii Britanii va cauza un val tsunami gigantic de până la 500 de metri înălțime. Un astfel de baraj poartă, de asemenea ,pe cont propriu doze extreme de radiații”.

„După ce a trecut peste Insulele Britanice va transforma orice ar fi rămas din ele într-un deșert radioactiv, impropriu pentru o perioadă lungă de timp”, concluzionează Dmitri Kiseliov.

Toate canalele TV importante din Rusia promovează ideea unei escaladări inevitabile, nemaiîntâlnite până acum, descrisă ca un război purtat de Occident împotriva Rusiei, scrie în Daily Beast jurnalista Julia Davis, specializată în monitorizarea presei ruse.

  • Rușii vor ajunge în Rai, occidentalii vor muri ca niște gândaci

În emisiunea „Seara cu Vladimir Soloviov” , declarațiile invitaților au atins cote greu de imaginat. Olga Skabeeva, realizatoarea Rossia 1 supranumită „Păpușa de oțel de la Putin TV” a spus că Al Treilea Război Mondial a început și că el a fost declarat de Occident.

„Personal, cred că cea mai realistă cale este cea a unui al Treilea Război Mondial, având în vedere cum suntem noi și liderul nostru, Vladimir Vladimirovici Putin, știind cum funcționează totul pe-aici, este imposibil, nu este nicio șansă să renunțăm”, a spus șefa Russia Today, Margarita Simonian.

„Ideea că totul se va termina cu o lovitură nucleară este cea mai probabilă. Mi-e groază, dar înțeleg ce ar însemna lucrul ăsta – noi vom merge în Rai, iar ei doar vor muri ca niște gândaci”.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG