România își va dezvolta infrastructura și serviciile în 2026 prin intermediul a cinci mari programe naționale și europene:
- Planul Național de Dezvoltare Locală (alocări în funcție de bugetul de stat disponibil și dorința Guvernului);
- Programul național „Anghel Saligny” (buget național alocat între 2021 și 2028 – 50 de miliarde de lei);
- Programul european de coeziune, un program de dezvoltare al Uniunii Europene, prin care România poate accesa până la 31 de miliarde de euro între 2021 și 2027. Până în decembrie 2025, România a absorbit aproximativ peste 9 miliarde de euro.
- Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – încă sunt disponibile pentru a fi atrase 10,7 miliarde de euro. PNRR se va încheia în luna august.
- SAFE - „Acțiunea pentru securitatea Europei” – aproape 17 miliarde de euro sunt disponibile pentru România. Toate contractele trebuie semnate până în mai și care este programat să se desfășoare până în 2030.
Prioritățile Ministerului Sănătății în 2026
Pentru 2026, Ministerul Sănătății cere de la Guvern 31,7 miliarde de lei (peste 6 miliarde de euro), potrivit unui draft consultat de Europa Liberă.
Suma include, printre altele, investițiile și salariile și este cu aproape 10 miliarde de euro mai mare decât cea primită de instituție în 2025.
Ministerul și-a propus să aloce investițiilor, din bani naționali, 1,1 miliarde de lei (peste 200 de milioane de euro), iar din bani europeni (alții decât cei prin PNRR) și de la Banca Mondială, peste 14 miliarde de lei (aproape 3 miliarde de euro).
Prin PNRR, Ministerul Sănătății are la dispoziție până în august 2026 peste 1 miliard de euro. A cheltuit până acum aproape jumătate din sumă, cea mai mare parte în 2025. Mai are de încasat, dacă șantierele și achizițiile vor merge șnur, încă 685 de milioane de euro.
Banii prin PNRR sunt decontați pe măsură ce investițiile și reformele asumate de România în 2021 se încheie.
În total, la finalul PNRR, în partea a doua a anului, Ministerul Sănătății ar putea contabiliza peste 1.600 de investiții. Aproape 10 % dintre acestea – 151 sunt – în București. După Capitală, care a atras deja prin PNRR peste 200 de milioane de euro pentru investiții în sănătate, sunt județele Mureș (160 de milioane de euro) și Constanța (aproape 147 de milioane de euro).
Pentru cele trei mari centre pentru arși la București (centru pediatric), Timișoara și Târgu Mureș, România are de la Banca Mondială 783 de milioane de lei.
Pe 15 decembrie 2025, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a postat pe pagina sa de Facebook un clip filmat pe șantierului Centrul pentru mari arși de la Târgu Mureș și spunea că investiția e aproape gata.
La solicitarea Europei Libere, Ministerul Sănătății precizează că, în 2026, instituția va prioritiza proiectele deja contractate.
Între acestea:
- finalizarea celor 22 de spitale a căror construcție este începută;
- dezvoltatea infrastructurii medicale prespitalicești – unități de asistență medicală ambulatorie;
- echipamente și materiale pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale.
Aceste echipamente includ modernizarea infrastructurii existente, dezvoltarea laboratoarelor specializate și achiziția echipamentelor necesare prevenirii și controlului infecțiilor în unitățile sanitare, explică Ministerul Sănătății pentru Europa Liberă.
Printre spitalele sau corpurile noi de spitale care sunt construite din bani obținuți prin PNRR sunt: Centrul Chirurgical Cardiovascular al Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș (construcția a ajuns la jumătate din execuție), o nouă clădire la Spitalul Județean de Urgență Bistrița (deja inaugurat), modernizarea și extinderea actualei șecții de terapie intensivă pentru nou-născuți și dotarea centrului de formare de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” din București (aproape gata).
Realizarea Centrului Chirurgical Cardiovascular al Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș costă peste 700 de milioane de lei, potrivit Ministerului Sănătății.
Clădirea va avea peste 19.000 de metri pătrați și va avea săli de operație moderne, ATI specializat, circuite funcționale și spații dedicate cercetării și formării profesionale. Este unul dintre primele spitale noi construite de la zero în România, în doar trei ani.
Prin Programul Sănătate, program național, Ministerul Sănătății vrea să înceapă în 2026 unele investiții strategice. Printre ele:
- construcția și dotarea unui nou corp de clădire pentru Institutul Oncologic București „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, pentru extinderea capacității de diagnostic și tratament oncologic;
- realizarea Centrului de Protonoterapie (Tratament care constă în injectarea în organism a unor proteine în scopul stimulării proceselor biologice de apărare împotriva infecțiilor, conform DEX online), destinat tratamentului oncologic cu tehnologii de înaltă performanță;
- construirea sediului Agenției Naționale de Transplant;
- construirea și dotarea Băncii Multițesut, proiect esențial pentru asigurarea resurselor biologice necesare intervențiilor medicale complexe.
Ministerul Sănătății mai vrea ca în 2026 să finanțeze noi acțiuni medicale, precum testarea rapidă a prezenței metaboliților de substanțe psihotrope, psihoactive, narcotice sau stupefiante în urină la copiii precum și categorii cu risc: bolnavi diagnosticați cu HIV, TB, hepatite virale, leucemii, limfoame, persoane care practică sex comercial, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței domestice.
De asemenea, Ministerul vrea să finanțeze testarea psihologică a copiilor pentru depistarea precoce a depresiei, anxietății, tendinței de suicid, tulburărilor comportamentale, evaluării intelectului și vârstei de dezvoltare, ADHD și tulburărilor de învățare.
Ministerul și-a propus să dubleze aproape în 2026, față de suma cheltuită în 2025, bugetul destinat tratamentelor stomatologice decontat de stat, dacă alocările prevăzute în Legea bugetului pe 2026 (care abia acum se scrie la Guvern) vor permite asta.
Ar fi vorba despre 620 de milioane de lei (120 de milioane de euro).
Prioritățile Ministerului de Interne în 2026
Și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ar urma să contracteze și să încheie în 2026 investiții de miliarde de euro, mai ales din bani europeni, fie că este vorba de PNRR, SAFE sau alte programe.
Numai prin PNRR, Internele vor să primească de la Comisia Europeană aproximativ 3 miliarde euro pentru ordine, siguranță publică, situații de urgență și protecție civilă.
Ministerul vrea să se doteze din acești bani cu noi arme, drone, echipamente.
„Aceste investiții vor întări capacitatea M.A.I. de gestionare a situațiilor de urgență, ordinii publice și protecției civile, sporind interoperabilitatea cu partenerii europeni și reziliența națională”, argumenta, în octombrie 2025, MAI.
Nu este clar dacă toate aceste investiții au rămas pe lista finală depusă de Guvern la Comisia Europeană pentru îmbunătățirea apărării României, prin programul SAFE.
Lista este secretă. Comisia va anunța în februarie ce proiecte sunt viabile.
MAI mai are pe lista de priorități și investițiile privind digitalizarea unor servicii publice și infrastructura de ordine publică.
Astfel, MAI spune într-un răspuns trimis Europei Libere că 160,2 milioane de euro, proveniți de la Uniunea europeană prin PNRR, vor fi investite pentru extinderea acordării de cărți electronice de identitate.
„Prin acest proiect, Ministerul Afacerilor Interne oferă emiterea gratuită, până la finalul lunii iunie 2026, pentru primele 3 milioane de cetățeni care solicită Cartea Electronică de Identitate”, arată instituția în răspuns.
Alte 133,4 milioane de euro, din alt program european (Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027), vor fi cheltuite pentru digitalizarea serviciilor publice „pentru a le face mai rapide, mai sigure și mai accesibile cetățenilor”, precizează MAI, fără a explica despre ce servicii este vorba.
Totodată, pentru „extinderea și eficientizarea Serviciului de urgență 112 oferit cetățenilor”, MAI și-a propus să investească în 2026 45,7 milioane de euro.
Printre spitalele noi care se construiesc prin PNRR se află o nouă clădire pentru Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” al Ministerului de Interne și care deservește inclusiv civili.
Noul spital costă 412 milioane de euro.
Tot prin acest program, MAI și-a propus să avanseze în proiectul cumpărării a 1.200 de ambulanțe. Acestea vor costa 222,15 milioane de euro, potrivit instituției.
O mare parte dintre sediile secțiilor de Poliție din România sunt în stare avansată de degradare, mai ales cele rurale.
Dar și sediul Poliției Capitalei se află pe lista de revovare de zeci de ani.
MAI și-a propus ca, în 2026, să finalizeze ultimele 48 de proiecte din cele 75 începute. Aceste investiții au o valoare de aproape 211 milioane de euro, spune Ministerul de Interne.
„Cu privire la aceste proiecte, de consolidare/reabilitarea energetică, trebuie precizat că Ministerul Afacerilor Interne a asigurat depunerea lor, în calitate de lider de proiect, având ca parteneri în proiecte instituții și structuri subordonate de la nivel central și teritorial, precum și cu alte entități publice (primării, consilii județene), care dețin drept de proprietate sau de administrare asupra clădirilor ce fac obiectul investiției”, explică instituția.
Printre sediile care ar urma să fie reconstruite, consolidate sau reabilitate energetic în 2026 sunt două clădiri ale Inspectoratului General de Poliție (secțiile 3 și 14 din București) și ale inspectoratelor județele de Poliție Alba, Sălaj, Timiș, Suceava.
De investiții mari (peste 106 milioane de lei) vor beneficia și mai multe obiective ale Jandarmeriei, precum și ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ale Inspectoratelor Județele de Pompieri Argeș, Ialomița, Timiș, Bacău, Teleorman, Vaslui, Maramureș și Covasna, (aproape 120 de milioane de le).
Investițiile locale de la buget, limitate și strict monitorizate
Premierul Ilie Bolojan a declarat de mai multe ori în ultimele luni că investițiile locale finanțate de la bugetul public vor fi drastic triate.
Printre acestea sunt și câteva stadioane. De exemplu, refacerea stadionului Dinamo București poate continua numai după ce primăria Sectorului 2 și-a asumat peste 10 la sută din costul total, respectiv 25 de milioane de euro din cele 170 de milioane de euro necesare, potrivit publicației Buletin de București.
Ministerul Dezvoltării va contribui la finanțarea refacerii din temelii a infrastructurii Clubului Dinamo, obiectiv sportiv din apropierea sediului Guvernului. Banii vor fi alocați prin programul național de dezvoltare „Anghel Saligny”.
Pe 23 decembrie 2025, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se prioritizează investițiile finanțate de minister în anul 2026.
Potrivit actului normativ, în 30 de zile, adică până cel târziu pe 23 ianuarie 2026, pentru obiectivele finanțate prin Programul „Anghel Saligny” se vor stabili criterii de prioritizare „în funcție de categoriile de investiții și de gradul de decontare a lucrărilor, care vor fi aprobate prin Hotărâre de Guvern”.
Prin „Anghel Saligny”, autoritățile au făcut în ultimii ani aproape 6.000 de investiții, majoritatea fiind reparații de drumuri, construirea sau refacerea unor rețele de apă, canalizare și gaze.
Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării anunța pe 23 decembrie 2025 că, în 2026, „cele 551 de investiții finanțate prin Compania Națională de Investiții, al căror stadiu de decontare este mai mare de 50%, se vor realiza conform graficelor de execuție, dar vor fi sprijinite și investițiile cu un stadiu de decontare mai mic de 50%, într-un ritm mai scăzut”.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la finalul anului trecut că în 2026 cheltuirea banilor din PNRR „va fi o prioritate”.
Prin PNRR, Ministerul poate finanța renovarea energetică a sute de instituții publice.
Pe de altă parte, instituția are în curs de execuție programul guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana”.
Până acum, au fost construite 46 de creșe din cele aproximativ 280 asumate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
