În urmă cu o lună, liderii Partidului Social Democrat (PSD) și ai Partidului Național Liberal (PNL) decideau să aibă un candidat comun la alegerile locale pentru Primăria Generală a Capitalei.
L-au ales atunci pe doctorul Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar din București.
Între timp, presa a găsit un raport al Corpului de Control al primului-ministru în care medicul era acuzat de incompatibilitate, iar o investigație HotNews.ro a arătat că managerul spitalului public lucra și la clinica privată a familiei sale.
Însă, după o ședință care a durat aproximativ 14 ore, cele două partide au decis luni seară că medicul Cîrstoiu nu are șanse împotriva actualului primar general, Nicușor Dan, și împotriva primarului sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.
Așa că PSD a aruncat-o în luptă pe Gabriela Firea, iar PNL - pe Sebastian Burduja. Ambii erau desemnați luna trecută să fie șefii de campanie pentru alegerile locale din 9 iunie. Acum, cei doi preiau rolul de candidat.
Cine este Gabriela Firea - „Albinutza” cu mari ambiții politice
Gabriela Pandele Firea (51 de ani), fostă jurnalistă la trustul lui Dan Voiculescu, a intrat direct în politica mare, în 2012. Anunțul afilierii sale politice a fost făcut de Robert Negoiță, pe atunci președintele PSD Ilfov, devenit mai apoi adversar.
Este absolventă de Litere și, în 2014, a trecut pe la Colegiul Național de Apărare, unde a urmat un curs postuniversitar de „securitate şi bună guvernare”.
Decizia de înscriere în PSD a venit la zece zile după ce Firea anunțase că pleacă din trustul Intact pentru că primise o ofertă „inadecvată”. Florentin Pandele - actualul soț, contextualiza atunci plecarea Gabrielei Firea de la Antene într-o postare pe Facebook.
„Aici, în fotografie, Albinutza semna veselă în Registrul de cununii. Nu știa, pe atunci, că prin acea semnătură spunea nu doar «bun venit» noii vieți alături de mine, ci și «adio» carierei sale frumoase în trustul Intact, care i-a fost, timp de 12 ani, nu doar un loc de muncă, ci și casă, și familie”, scria primarul comunei ilfovene Voluntari.
După ce la alegerile parlamentare din 2012 soția lui a câștigat un mandat de senator, Florentin Pandele nu i-a mai spus „Albinutza” - cel puțin nu în postările de pe Facebook.
În 24 februarie 2013, Firea a fost aleasă președintă a organizației județene Ilfov a PSD, iar în aprilie 2013 - vicepreședintă a partidului la nivel național, fiind propusă de Organizația Femeilor Social-Democrate.
În 2014, a fost desemnată purtător de cuvânt al partidului, iar la alegerile prezidențiale din acel an a fost reprezentantul pe comunicare al candidatului PSD Victor Ponta. În octombrie 2014, l-a atacat pe contracandidatul Klaus Iohannis, pe motiv că nu are copii, deci nu e un om complet.
„A fi un bun familist înseamnă nu doar a fi căsătorit, ci și a avea copii... Nu ești un om complet fără să cresti un copil”, spunea Gabriela Firea, citată de Agerpres.
Adevărata sa intrare între vedetele politicii a fost în 2016, când a urcat în fotoliul de edil al Capitalei, câștigând alegerile în fața lui Nicușor Dan și a lui Sorin Oprescu, actualul, respectiv fostul edil-general al Bucureștiului.
La instalarea sa în Primăria Capitalei avea în mână toate cărțile ca mandatul ei să fie unul de mare succes. Toate primăriile de sector erau conduse de PSD, iar la guvernare era același partid, condus în acel moment de Liviu Dragnea, cu care Firea avea o relație specială.
De cei patru ani petrecuți în fruntea Capitalei se leagă însă multe controverse și probleme lăsate moștenire.
În primul rând înființarea, în 2017, a peste 20 de companii municipale, un adevărat holding, după un model brevetat de soțul ei, Florentin Pandele, edil de Voluntari. Măsura a dublat practic multe dintre direcțiile deja existente în Primăria București.
În noiembrie 2018, Curtea de Apel a decis definitiv desființarea acestora. Unele dintre ele însă funcționează, în continuare, prin decizia Consiliului General.
În ultimul an de mandat al Gabrielei Firea, în companiile municipale lucrau peste 19.000 de oameni și erau conduse de apropiați ai ei sau ai partidului. În aprilie 2020, companiile municipale aveau datorii sau credite de peste 560 milioane lei către furnizori, ANAF și bugetul asigurărilor sociale, conform unei analize Hotnews.
Cu două luni înainte de alegerile din 2020, Gabriela Firea anunța că începe construcția Spitalului Metropolitan. A doua zi, pe șantier nu mai era nimeni.
Cumpărarea Parcului Verdi de către municipalitate, în 2018, este o altă controversă legată de Gabriela Firea. Primăria București a plătit 50 de milioane de euro pentru 5,6 hectare de teren, un preț considerat de zece ori mai mare decât prețul real, după cum a declarat, la acel moment, Nicușor Dan, actualul edil al Capitalei.
Iniţial, terenul fusese expertizat și se stabilise un preț de 26,4 milioane de euro, dar o lege aprobată cu puțin timp înaintea tranzacției ar fi dus la dublarea sumei.
Principalii beneficiari ai tranzactiei au fost milionarul Dragoș Săvulescu, fost acționar la clubul de fotbal Dinamo Bucuresti, Speranța Budeanu, mama milionarului Radu Budeanu, și afaceristul iranian Manochehr Saadati- Sohi.
În cei patru ani de mandat, Gabriela Firea a direcționat către Patriarhia Română, pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului, 71,5 de milioane de lei. Este de departe cea mai mare alocare bugetară de la o administrație locală între 2016-2020.
Tot Gabriela Firea a fost cea care a inventat peste zece tipuri de vouchere și stimulente financiare pentru bucureșteni. De la testări gratuite Covid-19 și până la tichete pentru achiziționarea de mașini sau biciclete, toate au avut ca motivație transmiterea unui mesaj simplu: că administrația Bucureștiului „este de partea cetățenilor”.
Jurnaliștii de la Buletin de București au calculat și cât s-a cheltuit pe aceste stimulente din bugetul Capitalei: 74,8 milioane de euro.
În 2017, Firea a încercat să pună capăt manifestațiilor antiguvernamentale, declanșate la începutul acelui an de celebra Ordonanță 13, prin organizarea unui Târg de Crăciun în Piața Victoriei. Au urmat câteva zile de confruntări între protestatari și lucrătorii primăriei care încercau să monteze o scenă. Până la urmă, Gabriela Firea a renunțat la ideea târgului în Piața Victoriei.
La finalul mandatului său, Primăria Capitalei avea poprire pe conturi, datorii curente de trei miliarde de lei și 6.000 de litigii, conform datelor prezentate de Nicușor Dan, în primele sale zile în fotoliu de edil.
Gabriela Firea nega acuzațiile: „Primăria Capitalei a primit mai mulți bani în timpul administrației Nicușor Dan decât în timpul mandatului meu de primar general, cu aproape 1 miliard de lei în plus anual”, declara, în aprilie 2023, Gabriela Firea.
După ce a pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei, în septembrie 2020, Gabriela Firea a primit un loc eligibil pe listele de parlamentari ale PSD. Așa a ajuns senator. În noiembrie 2021 ea fost învestită ministru al Familiei, un minister inventat de coaliția PSD-PNL-UDMR.
Pe 14 iulie 2023 a demisionat, după scandalul azilelor din Voluntari.
O investigație de amploare a jurnaliștilor Bianca Albu, de la Buletin de București, și Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, a scos la iveală, la începutul lui 2023, cum zeci de bătrâni erau abuzați, înfometați și umiliți în cămine în care ar fi trebuit să-și petreacă liniștiți bătrânețea. Chiar pe banii statului.
Din asociația care administra căminele și care primea bani de la stat pentru a-i îngriji pe acei oameni, făcea parte, potrivit Centrului de Investigații Media, cea mai bună prietenă a Gabrielei Firea, cea care nu a părăsit-o în ultimii aproape 30 de ani indiferent prin ce funcție a trecut.
Este vorba de Ligia Gheorghe (fostă Enache), fostă consilieră a Gabrielei Firea la Ministerul Familiei. Asociația care administra căminele era condusă de un anume Ștefan Godei.
La patru luni distanță de la publicarea investigației de presă, pe fir a intrat DIICOT, iar ororile din căminele de bătrâni au fost observate în sfârșit de toată presa, de autorități și de politicieni. Nu au avut nicio reacție atunci când Buletin de București și Centrul de Investigații Media au făcut dezvăluirile, dar odată cu ancheta DIICOT, scandalul nu a mai lăsat loc de tăcere.
Într-o postare făcută pe Facebook după întâlnirea cu premierul Marcel Ciolacu, Gabriela Firea dă vina pe jurnaliști și pe modul în care a fost prezentată în presă, fără a-și asuma nicio responsabilitatea odată cu actul demisiei.
Ea spune că ea și soțul ei au fost prezentați „negativ” tocmai pentru că ea incomodează „prin suma faptelor bune” pe care le-a făcut și prin „conduita sa”.
„Am fost prezentată nedrept în mass media din ultimele 10 zile ca un om prefăcut, cinic, surd la suferința celor din jur. Martor este Dumnezeu și martori sunt toți cei care mă cunosc personal, atât pe mine, cât și pe soțul meu, și familia mea, că această imagine arătată publicului cu atâta înverșunare și cheltuială nu este cea reală. Am fost zugrăviți în chip negativ tocmai pentru că incomodez prin suma faptelor bune pe care le-am făcut și prin conduita mea.”
Înainte de izbucnirea scandalului azilelor, Gabriela Firea părea să aibă un nou susținător în PSD, pe Marcel Ciolacu. Președintele PSD anunțase chiar că Firea este prima opțiune a partidului pentru viitorul candidat la Primăria Capitalei.
A ajuns din nou în cărți, pentru alegerile locale, după ce prima opțiune a Coaliției, Cătălin Cârstoiu, s-a retras din cursa pentru primărie.
Cine este Sebastian Burduja - ministrul Energiei al cărui tată are un trecut controversat
Cu educație la prestigioase universități din America, Sebastian Burduja (38 de ani) a apărut în politica românească ca un potențial deschizător de noi drumuri. A fondat Liga Studenților Români din Străinătate, Fundația CAESAR și Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), lansată în ianuarie 2016.
La lansarea Ligii Studenților Români din Străinătate, în 2009, invitați de onoare au fost Ecaterina Andronescu, Dan Voiculescu, Mihai Gâdea, Ion Nestor, Sebastian Ghiță, și generalul Mircea Chelaru.
Un videoclip postat de Sebastian Burduja în 2018, pe pagina sa de Facebook, devenit viral în scurt timp, a fost scânteia care a declanșat mitingul diasporei din 10 august 2018, la care au participat peste 100.000 de oameni.
A fost o manifestație prin care s-a încercat oprirea asaltului PSD asupra justiției. Mitingul s-a transformat într-o uriașă confruntare între protestatari și forțele de ordine.
700 de oameni au făcut plângeri penale după ce au fost loviți de jandarmi sau au inhalat gaze lacrimogene. Dosarul deschis de Parchetul General a fost inițial clasat, apoi redeschis. Ancheta nu este încă finalizată.
În 2019, Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor a fost înghițită de PNL, iar Sebastian Burduja a ajuns în politica mare. Adică secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice și membru al Consiliului de Administrație la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, funcții în care a rămas până în decembrie 2020, când a câștigat un mandat de senator.
Pe 3 mai 2022 a fost numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul României.
Sebastian Burduja este fiul lui Marinel Burduja, economist, bancher și antreprenor român, fost vicepreședinte al Bancorex (1994-1996), fost CEO al Băncii Române de Credite și Investiții și deputat în Parlamentul României în legislatura 1990-1992 pe listele FSN.
Într-un interviu acordat în 2021 de istoricul Marius Oprea agenției Mediafax, acesta explica mecanismul prin care Bancorex a fost devalizat. „Securiştii au participat din plin la devalizarea sistemului bancar din România – începând cu Bancorex şi sfârşind cu Banca Internaţională a Religiilor”, spunea acesta.
Istoricul, care lucrează la o listă a celor care au luat bani de la Bancorex, făcea referire în interviu și la Marinel Burduja, despre care susținea că a fost ofițer de Securitate.
În 2022, într-un podcast, Victor Ponta a afirmat că tatăl lui Sebastian Burduja a fost „securist”. „Mi-a plăcut un articol în care G4Media se întreba, corect, cu ce s-au ocupat miniștrii? Cred că singurul care avea școală cât de cât era Burduja, care, mă rog, taică-său, ofițer de Securitate, l-a trimis la școli bune, slavă Domnului, a fost foarte bine”.
Există și un CV oficial al lui Marinel Burduja, la una dintre societățile cu care colaborează, și în care activitatea sa începe din 1990. Nicio referire la ce a făcut înainte de Revoluție.
Marinel Burduja este acum membru în CA al ALRO SA, companie controlată de un gigant rus, VIMETCO, deținut de oligarhul Vitali Machitski. Întrebat de G4Media cum a acceptat să lucreze pentru un oligarh rus, Marinel Burduja a declarat că nu știa că ALRO e controlată de acesta, deși informația era oficială, publică și de notorietate.
Sebastian Burduja a negat permanent legăturile tatălui său cu fosta Securitate și a reclamat „tactici KGB-iste” de manipulare.
Un război aparte îl are familia Burduja cu Cristian Sima, brokerul controversat, care a dus o adevărata campanie împotriva tânărului politician.
„Burduja împreună cu prietenii din servicii s-au gândit că n-ar fi rău să organizeze noua clasă politică şi ni i-au prezentat pe copiii lor ca fiind cu studii pe la universităţi renumite. Ideea e că nu ne-au prezentat şi rezultatele lor, pentru că una e să faci un master la Harvard sau Stanford şi alta e să faci toţi anii de facultate acolo şi să reuşeşti să obţii diploma. Pentru noi pare extraordinar”, declara Cristian Sima, în 2016, când numele lui Sebastian Burduja abia își făcea loc pe agenda publică.
Sebastian Burduja e proprietarul a două terenuri agricole în Neamț, primite ca donație, a unui apartament în București și a altuia în Năvodari - ambele donate - și, împreună cu soția, a unei case de 175 de metri pătrați în SUA.
Are două mașini, dintre care una de colecție, ceasuri și bijuterii de 15.000 de euro. În conturi deține aproape 53.000 de dolari și 127.000 de lei.
În declarația depusă în 2023 e menționat un antecontract pentru achiziția unui alt apartament, pentru care a plătit un avans de 85.000 de euro. Pe casa din SUA are de plătit o ipotecă de aproape 470.000 de dolari.
Soția sa, Emmaline Burduja, lucrează la reprezentanța Băncii Mondiale în România și a avut în 2022 venituri salariale de 368.000 de lei.
Tot în 2022, familia Burduja a câștigat 60.000 de euro și 37.000 de lei din închirierea unor imobile.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
