Păcatele miniștrilor: influență, bani, dosare. Cum au ajuns familiile Ciolacu & Grindeanu partenere în afaceri

De numele noilor guvernanți se leagă scandaluri trecute sau actuale, condamnări sau cercetări penale, averi strânse din salarii de bugetari sau din afaceri private suspecte. În cazul unora, chiar umbre din trecut, din vremea Securității.

Noul guvern are cu două ministere mai puțin, mai multe femei, niciun membru UDMR, și controverse cât cuprinde. 13 dintre actualii miniștri au mai trecut printr-un executiv. Nouă chiar prin fostul guvern. Doar ieșirea UDMR de la guvernare a făcut, probabil, loc unor noi figuri în actualul executiv.

Partenerii de viață a zece dintre miniștrii noului guvern sunt angajați tot la stat.

Teoretic, există doar un singur tehnocrat, care nu este membru de partid, Ligia Deca, ministrul Educației, cunoscută ca fiind o apropiată a președintelui Klaus Iohannis. Toți ceilalți miniștri sunt politicieni cu influență în partidele din care provin sau se bucură de susținerea unor persoane importante.

Europa Liberă a analizat viața și cariera tuturor celor care, de pe 15 iunie, conduc România. Șase dintre ei ne-au atras atenția în mod special, prin controversele care se leagă de numele lor.

Despre traseul politic și controversele din cariera noului prim-ministru, puteți citi aici.

Marian Neacșu (vicepremier), singurul membru al executivului care a avut o condamnare penală

De profesie economist, Marian Neacșu a profesat, până în 1989, la IAS Slobozia. În 1990 a ajuns director la SC Morărit și Panificație Slobozia, apoi la SC Morăritul SA, unde a lucrat până în 2004. S-a mutat apoi director la Europro Invest SRL și, în paralel, la propria firmă, SC Extrella Impex SRL. După 2008 se va dedica politicii, pe care o începuse la Partidul Agrar încă 1991. S-a mutat la PDSR în 1998, devenit apoi PSD.

În CV-ul său oficial apar două cursuri de pregătire în nutriția animalelor, în 2002 și 2003, organizate de două firme private. În 2013 a absolvit cursul de master în „Studii de Securitate și Apărare” la Universtatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.

Revenind la cariera sa politică, Marian Neacșu a câștigat, în 2008, primul mandat de deputat și a rămas în Parlament până în 2016.

A renunțat la o nouă candidatură după ce, în februarie 2016, a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

Ancheta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începuse în 2013, după o sesizare a ANI. Potrivit procurorilor, Marian Neacșu, în calitate de deputat, „a formulat cererea de angajare a fiicei sale, Cristina Monica Neacșu, în cadrul biroului său parlamentar și apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată (iulie 2009 - decembrie 2012) în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta”.

„În primul rând, să înţeleg că dacă domnul Neacşu a avut fiica angajată patru luni nu este specialist şi este doar un penal. Domnul Neacşu cu adevărat nu a fost atât de norocos ca alţii să nu… este reabilitat juridic, cazierul domnului Neacşu este curat”, a explicat Marcel Ciolacu reabilitarea politică a lui Marian Neacșu, în decembrie 2021.

Într-un interviu la Alpeh News, Liviu Dragnea a spus că celebra Ordonanță 13, cea care a scos în stradă sute de mii de români în 2017, a fost ideea lui Marian Neacșu și a lui Marcel Ciolacu. Relația dintre Neacșu și Liviu Dragnea a fost una strânsă până în 2018.

Considerat până atunci mâna dreaptă a liderului PSD, Neacșu a fost acuzat de colaborare cu opoziția și exclus din partid în noiembrie 2018. După excludere, Neacșu a comparat, într-o postare pe Facebook, PSD cu fostul PCR.

S-a refugiat la partidul lui Victor Ponta, Pro România. Un an mai târziu, în 2019, a ajuns în conducerea ANRE, instituția care reglementează piața energiei, cu votul PSD. Acolo avea să câștige sume amețitoare: doar în 2021, a declarat un venit de 523.734 de lei.

Din 2021 este secretar general al Guvernului.

Marian Neacșu are un apartament în Slobozia și o casă de vacanță de 240 de metri pătrați în judetul Tulcea, deținută în coproprietate cu Purice Vespasian.

Vicepremierul însuși este acționar în trei firme: Estrella Impex SRL, Pui Carne Slobozia SA și Delta Travel, coacționar cu Vespasian Purice. Delta Travel administrează o pensiune în Deltă.

În declarația sa de avere din 2022, Marian Neacșu declară că a investit în aceste firme aproape un milion de lei.

Într-una din firme a rămas asociat cu fosta soție, Radu Nicoleta, care apare și în conducerea POOL-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale SA, societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăților de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuință.

Și fratele său, Mihai Neacșu, a ajuns într-o funcție bine plătită de la stat. În 2022, a fost numit în conducerea Autorității Aeronautice Civile Române, cu un mandat de patru ani, semnat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Jurnaliștii de la G4media.ro scriau la acea vreme că, de fapt, Mihai Neacșu este expert în cereale.

„Da, este fratele meu! Nu am absolut nicio legătură cu numirea lui niciunde și nu cunosc amănunte, suntem asociați formal în acea societate de care se ocupă exclusiv! Nu păstrăm o legătură strânsă și ne vedem fiecare de viața lui!”, a transmis Marian Neacșu jurnaliștilor de la Libertatea.

Sorin Grindeanu - ministrul Transporturilor, primul premier demis de propriul partid prin moțiune de cenzură

Sorin Grindeanu este cel care a „reușit” să scoată România în stradă, în 2017, după ce a adoptat celebra Ordonanță 13, care prevedea amnistierea unor fapte penale. Tot el este cel care, la nici trei luni după ce mergea la pescuit cu Liviu Dragnea, șeful PSD de la acea vreme, avea să fie dat jos din fruntea guvernului printr-o moțiune de cenzură a propriului partid. Era o premieră în politica românească.

Absolvent de matematică-informatică la Universitatea din Timișoara, Grindeanu și-a continuat studiile la Universitatea de Vest cu un curs postuniversitar și la Universitatea din Bologna/Italia, cu o perfecționare în domeniul statisticii sociale.

A intrat în politică la Timișoara, la PSD, unde a fost viceprimar. În 2012 a ajuns deputat, funcție pe care o deține și astăzi. În trecut, a mai fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, în guvernul condus de Victor Ponta. Între ianuarie și iunie 2017 a fost prim-ministru, iar din noiembrie 2021 e ministru al Transporturilor.

Și Sorin Grindeanu s-a aflat în mijlocul unei controverse academice. Soțul lui Clotilde Armand - primărița de la Sectorul 1 - matematicianul Sergiu Moroianu i-a cerut în 2017 să prezinte o carte la care era coautor împreună cu tatăl său, trecută în CV-ul său și care părea de negăsit în biblioteci.

Demersul său a fost preluat în 2021 de 40 de matematicieni din țară, care i-au solicitat lui Sorin Grindeanu, într-o scrisoare deschisă, să trimită la Biblioteca Națională, conform legii, șapte exemplare din cartea scrisă împreună cu tatăl său.

„Atât timp cât cartea «Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă» de Nicolae Grindeanu și Sorin Grindeanu, Editura Ionescu (2002) nu poate fi consultată într-o bibliotecă publică, aceste motive de îndoială legate de existența ei produc un rău mult mai mare decât binele adus de contribuția unui om la actul de guvernare”, se menționa în scrisoarea deschisă.

Sorin Grindeanu a răspuns solicitărilor prezentând un exemplar al cărții la un post de televiziune și pe pagina sa de Facebook. Tot în acea perioadă și-a șters însă din CV toate publicațiile la care se declara autor.

Roxana Mihaela Grindeanu, soția ministrului Transporturilor, Mihai Cristian Ciolacu, nepotul președintelui PSD și Mirela Alina Cionca, soția omului de afaceri și membru PSD, Adrian Cionca, fac afaceri împreună.

Cei patru au înființat, în 2021, firma Comuncas SRL, cu domeniul de activitate declarat de lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale. Firma nu a depus, încă, bilanțul la Ministerul de Finanțe. Mihai Cristian Ciolacu este cel care apare în declarația de avere a noului prim-ministru ca fiind beneficiarul unui împrumut de aproape 500.000 de lei.

Mihaela Grindeanu este asociată, într-o altă firmă, Duofarm, cu Tiana Petria Taropa, soția directorului executiv al aeroportului din Timișoara, un vechi prieten al lui Sorin Grindeanu. Tiana Petria Taropa a depus, în 2022, declarație de avere din poziția de consilier parlamentar.

Mult mai spectaculoasă este însă cariera soțului, Lucian Dorel Toropa, prietenul lui Sorin Grindeanu. În 2012 a fost ales consilier municipal la Timișoara, din partea PSD. În același an a fost numit director de marketing la Aeroportul din Timișoara, unde a rămas până astăzi, în diverse alte funcții de conducere.

În anul în care Grindeanu a ajuns prim-ministru, Taropa a intrat în consiliile de administrație de la CFR Marfă și Administrația Căilor Navigabile Constanța.

În 2022, în mandatul de la Transporturi al lui Grindeanu, pe lângă declarația de avere depusă din poziția de director executiv al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara, Lucian Taropa a depus și o declarație ca membru al consiliului de administrație al Autorității Aeronautice Române.

Legătura dintre Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu e una puternică. Cei doi politicieni sunt un tandem care se sprijină reciproc. Întrebat de ziariști cum va negocia Tranporturile la rotativă, Marcel Ciolacu a declarat că „voi insista să îl păstrez pe Sorin Grindeanu”! Dorința sa a fost îndeplinită de partenerii de la guvernare.

La rândul său, Sorin Grindeanu consideră că Marcel Ciolacu merită să fie candidatul PSD la prezidențiale, lucru pe care l-a spus public într-o emisiune la Digi24.

„Fiind și președinte PSD, dacă e dublat acest lucru de un mandat bun de prim-ministru, în mod clar se califică”, a declarat Grindeanu.

Sorin Grindeanu nu a răspuns unei solicitări a Europei Libere prin care l-am întrebat despre apropierea în afaceri a familiei sale de cea a premierului Marcel Ciolacu.

Gabriela Firea, ministrul Familiei - „Albinutza” cu mari ambiții politice.

Gabriela Pandele Firea, fostă jurnalistă la trustul lui Dan Voiculescu, a intrat direct în politica mare, în 2012. Anunțul afilierii sale politice a fost făcut de Robert Negoiță, pe atunci președintele PSD Ilfov, devenit mai apoi adversar.

Este absolventă de Litere și în 2014 a trecut pe la Colegiul Național de Apărare, unde a urmat un curs postuniversitar de „securitate şi bună guvernare”.

Decizia de înscriere în PSD a venit la zece zile după ce Firea anunțase că pleacă din Trustul Intact pentru că primise o ofertă „inadecvată”. Florentin Pandele - actualul soț, contextualiza atunci plecarea Gabrielei Firea de la Antene într-o postare pe Facebook.

„Aici, în fotografie, Albinutza semna veselă în Registrul de cununii. Nu știa, pe atunci, că prin acea semnatură spunea nu doar «bun venit» noii vieți alături de mine ci și «adio» carierei sale frumoase în trustul Intact, care i-a fost, timp de 12 ani, nu doar un loc de muncă, ci și casă, și familie”, scria primarul comunei ilfovene Voluntari.

După ce la alegerile parlamentare din 2012 soția sa a câștigat un mandat de senator, Florentin Pandele nu i-a mai spus „Albinutza”, cel puțin nu în postările de pe Facebook.

În 24 februarie 2013, Firea a fost aleasă președintă a organizației județene Ilfov a PSD, iar în aprilie 2013 vicepreședintă a partidului la nivel național, fiind propusă de Organizația Femeilor Social-Democrate.

În 2014 a fost desemnată purtător de cuvânt al partidului, iar la alegerile prezidențiale din acel an a fost reprezentantul pe comunicare al candidatului PSD Victor Ponta. În octombrie 2014, l-a atacat pe contracandidatul Klaus Iohannis, pe motiv că nu are copii, deci nu e un om complet.

„A fi un bun familist înseamnă nu doar a fi căsătorit, ci și a avea copii... Nu ești un om complet fără să cresti un copil”, spunea Gabriela Firea, citată de Agerpres.

Adevărata sa intrare între vedetele politicii a fost în 2016, când a urcat în fotoliul de edil al Capitalei, câștigând alegerile în fața lui Nicușor Dan și a lui Sorin Oprescu, actualul și fostul edil-general al Bucureștiului.

La instalarea sa în Primăria Capitalei avea în mână toate cărțile ca mandatul său să fie unul de mare succes. Toate primăriile de sector erau conduse de PSD, iar la guvernare era același partid, condus în acel moment de Liviu Dragnea, cu care Firea avea o relație specială.

De cei patru ani petrecuți în fruntea Capitalei se leagă însă multe controverse și probleme lăsate moștenire.

În primul rând înființarea, în 2017, a peste 20 de companii municipale, un adevărat holding, după un model brevetat de soțul ei, Florentin Pandele, edil de Voluntari. Măsura a dublat practic multe dintre direcțiile deja existente în Primăria București. În noiembrie 2018, Curtea de Apel a decis definitiv desființarea acestora. Ele însă funcționează, în continuare, prin decizia Consiliului General.

În ultimul an de mandat al Gabrielei Firea, în companiile municipale lucrau peste 19.000 de oameni și erau conduse de apropiați ai săi sau ai partidului. În aprilie 2020, cele 20 de companii municipale aveau datorii sau credite de peste 560 milioane lei către furnizori, ANAF și bugetul asigurărilor sociale, conform unei analize Hotnews.

Cumpărarea Parcului Verdi de municipalitate, în 2018, este o altă controversă legată de Gabriela Firea. Primăria București a plătit 50 de milioane de euro pentru 5,6 hectare de teren, un preț considerat de zece ori mai mare decât prețul real, după cum a declarat, la acel moment, Nicușor Dan, actualul edil al Capitalei.

Iniţial, terenul fusese expertizat și se stabilise un preț de 26,4 milioane de euro, dar o lege aprobată cu puțin timp înaintea tranzacției ar fi dus la dublarea sumei. Principalii beneficiari ai tranzactiei au fost milionarul Dragoș Săvulescu, fost acționar la clubul de fotbal Dinamo Bucuresti, Speranța Budeanu, mama milionarului Radu Budeanu și afaceristul iranian Manochehr Saadati- Sohi.

În cei patru ani de mandat, Gabriela Firea a direcționat către Patriarhia Română, pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului, 71,5 de milioane de lei. Este de departe cea mai mare alocare bugetară de la o administrație locală între 2016-2020.

Tot Gabriela Firea a fost cea care a inventat peste zece tipuri de vouchere și stimulente financiare pentru bucureșteni. De la testări gratuite Covid-19 și până la tichete pentru achiziționarea de mașini sau biciclete, toate au avut ca motivație transmiterea unui mesaj simplu: că administrația Bucureștiului „este de partea cetățenilor”.

Jurnaliștii de la Buletin de București au calculat și cât s-a cheltuit pe aceste stimulente din bugetul Capitalei: 74.8 milioane de euro.

În 2017, Firea a încercat să pună capăt manifestațiilor antiguvernamentale, declanșate la începutul acelui an de celebra Ordonanță 13, prin organizarea unui Târg de Crăciun în Piața Victoriei. Au urmat câteva zile de confruntări între protestatari și lucrătorii primăriei care încercau să monteze o scenă. Până la urmă, Gabriela Firea a renunțat la ideea târgului în Piața Victoriei.

La finalul mandatului său, Primăria Capitalei avea poprire pe conturi, datorii curente de trei miliarde de lei și 6.000 de litigii, conform datelor prezentate de Nicușor Dan, în primele sale zile în fotoliu de edil.

Gabriela Firea nega acuzațiile: „Primăria Capitalei a primit mai mulți bani în timpul administrației Nicușor Dan decât în timpul mandatului meu de primar general, cu aproape 1 miliard de lei în plus anual”, declara, în aprilie 2023, Gabriela Firea.

După ce a pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei, în septembrie 2020, Gabriela Firea a primit un loc eligibil pe listele de parlamentari ale PSD. Așa a ajuns senator. Din noiembrie 2021 este ministru al Familiei, un minister inventat de coaliția PSD-PNL-UDMR.

Niciodată nu a renunțat, însă, la ideea de a reveni la Primăria Capitalei, după 2024. Ba chiar Marcel Ciolacu a confirmat că ea este opțiunea PSD pentru viitorul candidat. Până atunci, însă, Gabriela Firea rămâne cu ministerul ei și în viitorul Executiv.

Florin Barbu - ministrul Agriculturii. „Busi”, omul lui Vâlcov, Paul Stănescu și Marius Oprescu

Economist, cu studii la Universitatea din Craiova și un doctorat în Economie obținut la aceeași universitate, Florin Barbu a lucrat toată viața la stat, după cum a scris în CV-ul oficial de pe pagina Camerei Deputaților.

Barbu a plecat din funcția de inspector în Primăria Slatina și a ajuns până la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în doar nouă ani.

A fost un apropiat al lui Darius Vâlcov, fost ministrul de Finanțe, în prezent dat în urmărire generală după o condamnare pentru corupție. Vâlcov, fost primar la Slatina, este cel care l-a trecut rapid prin funcții până a ajuns directorul economic al Primăriei Slatina. Și tot cu sprijinul lui Vâlcov, care în 2014 ajunsese ministru de Finanțe, Barbu a ajuns directorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, funcție în care avea să rămână timp de șase ani.

După ieșirea lui Vâlcov de pe scena politică, din cauza dosarelor de corupție, Florin Barbu și-a găsit alți susținători, oameni puternici în PSD - senatorul Paul Stănescu și președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu.

De această perioadă a directoratului la ANIF se leagă cele mai mari controverse în privința lui Florin Barbu. Presa a scris, în nenumărate rânduri, de firmele favorizate la licitații pentru reabilitarea sau construirea unor sisteme de irigații.

Conform informaţiilor apărute în mass-media, Florin Barbu ar fi încredinţat contracte de zeci de milioane euro către firmele de casă ale PSD Olt, SC Condor Păduraru SRL şi SC Wagramer Termo 2000 SRL. Cei mai mulți bani au ajuns la firma Wagramer Termo 2000, aproape 160 de milioane de lei.

Florin Barbu nu a răspuns unei solicitări a Europei Libere de a comenta această acuzație.

Unul dintre proiectele cu probleme gestionate de ANIF pe vremea când Barbu era şef al instituţiei publice este „Reabilitare amenajări de irigaţii Bucşani-Cioroiu, aducţiune alimentată prin priza Arceşti, judeţul Olt”, conform site-ului agrimanet.ro.

Lucrările, în valoare de peste 21 milioane de lei, au fost executate de compania Condor Păduraru SRL din Slatina. Deşi prin procesul-verbal de recepţie nr. 1678/17.10.2019 lucrările au fost declarate finalizate, niciun fermier nu a beneficiat până în prezent de apă pentru a-şi iriga culturile agricole.

În 2020, în timpul unei audieri în Parlament, premierul Ludovic Orban a adus în discuție investițiile făcute de ANIF în sisteme de irigații care nu funcționează.

„Vreți să vorbim de 500 de milioane dați de ANIF la Bădălău (n.r., Nicolae Bădălău, fost lider PSD) și prietenii, iar pe acolo nu curge un litru de apă”, declara Ludovic Orban, de la tribuna Parlamentului.

După plecarea de la ANIF, Florin Barbu a fost director, pentru o scurtă perioadă, la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară OLT- ECO. Din decembrie 2020 este deputat.

Dacă e să ne luăm după declarația de avere, Florin Barbu nu este un om bogat. Are un apartament de 87 de metri pătrați, o mașină fabricată în 2005 și credite la bănci. Soția sa este tot bugetară, angajată la Compania de Apă Olt, cu un venit anual de 76.000 de lei.

Presa spune însă altceva. În 2019, tabloidul Cancan a publicat o fotografie cu Florin Barbu în care apărea purtând un ceas Hublot, evaluat la 15.000 de euro, și care nu apărea în declarația sa de avere. De asemenea, într-un reportaj video făcut de o publicație locală, Florin Barbu e acuzat că a trecut toată averea, mai multe terenuri și vile pe numele părinților, pensionari.

Mai trebuie menționat că, în declarația de avere depusă în 2022, Florin Barbu a declarat că a câștigat „la un joc”, 14.000 de lei.

Gruparea PSD din Olt a mai încercat o dată să-l impună la Agricultură, în 2021, dar jocul de influențe a fost câștigat atunci de Petre Daea.

Cătălin Predoiu - ministrul de Interne, de cinci ori ministru

Avocat, doctor în Drept, Cătălin Predoiu este ministrul cu cea mai mare experiență la guvernare din actualul executiv. Doar portofoliul la care a fost numit e o noutate. A fost ministru al Justiției între 2008 - 2012, 2019 - 2020, noiembrie 2021 - iunie 2023, prim-ministru interimar în 2012 și ministru interimar al Afacerilor Externe în 2009.

Și parcursul său este diferit de al majorității colegilor săi din guvern. A ajuns în Parlament, ca deputat, abia în 2016, după ce avea deja o carieră la guvernare.

Cariera sa de avocat a început în 1995, când a înființat casa de avocatură Racoți Predoiu. În 2005, Predoiu a intrat prin fuziune de firme în colaborare cu socrul său, Călin Zamfirescu și a format casa de avocatură Zamfirescu, Racoți Predoiu.

La numirea sa, în 2008, la ministrul Justiției a ieșit din firmă, dar numele său a rămas în titulatură până în 2013. Cătălin Predoiu a deschis în 2012 propriul cabinet de avocatură, iar din 2016 a înființat casa de avocatură Predoiu & Stoian.

Să revenim la socrul lui Cătălin Predoiu, Călin Andrei Zamfirescu, un binecunoscut avocat al Capitalei. Pe lângă casa de avocatură, Călin Andrei Zamfirescu împreună cu Arin Stănescu, un alt avocat, a deținut și firma Reconversie şi valorificare active SA.

În 1999, la doar o săptămâna de la apariția OUG pentru stabilirea procedurii de faliment bancar, cei doi avocați au devenit „practicieni în reorganizare şi lichidare judiciară” şi s-au înscris în Tabloul practicienilor în lichidare şi reorganizare judiciară. În scurt timp au primit și prima misiune, în iulie 2020: lichidarea Băncii Internaționale a Religiilor.

Până la 31 decembrie 2003, Zamfirescu și Stănescu încasaseră deja din creanţele BIR şi din valorificarea de active peste 1.300 miliarde lei vechi. Din această sumă lichidatorii au cheltuit şi şi-au încasat „onorarii”, şi-au plătit salarii, şi-au acordat „bonusuri de performanţă” etc. peste 550 miliarde lei vechi, după cum arată un raport prezentat de Radu Ciuceanu în Camera Deputaților, în 2004.

Același Radu Ciuceanu a făcut plângere la DNA privind modul în care s-a desfășurat lichidarea activelor BIR. Procurorii au dechis un dosar de cercetare a falimentului BIR pe care l-au închis în 2005.

A fost redeschis în 2006, prin decizia ICCJ. Pe 24 aprilie 2008, la scurt timp după numirea lui Cătălin Predoiu în fruntea Justiției, DNA a decis scoaterea de sub acuzare a celor 14 persoane implicate - printre care și socrul lui Predoiu și asociatul acestuia - în lichidarea Băncii Internaţionale a Religiilor, procurorii apreciind că nu sunt probe.

Un acţionar al Băncii Internaţionale a Religiilor a depus o plângere împotriva ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, acuzându-l de conflict de interese, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, trafic de influenţă, înşelăciune. Plângerea nu s-a concretizat într-un dosar penal.

Predoiu nu a răspuns unei solicitări a Europei Libere de a comenta acele controverse.

De numele socrului lui Cătălin Predoiu se leagă și falimentele altor bănci românești - Albina, Bancoop, Columna.

Nu este singura controversă din cariera politică a lui Cătălin Predoiu. Mult mai actuală este cea privind antepronunțarea în dosarul soțului fostei șefe DIICOT, Georgiana Hosu, acuzat de trafic de influență.

Într-un interviu pentru Europa FM, în ianuarie 2023, Predoiu a spus că Dan Hosu ar fi fost achitat de instanță în apel. Procesul nu era însă încheiat în acel moment, iar următorul termen de judecată fiind stabilit abia pe 7 februarie.

A revenit cu o explicație care nu făcut lumină asupra situației.

„Ministrul Justiţiei nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în dosare. Eu am aplicat acest principiu şi iau martor întreg sistemul judiciar, toţi cei care au interacţionat cu mine. Nu a existat niciodată nici cea mai mică nuanţă pe care să o fi făcut în legătură cu vreun dosar. A fost pur şi simplu o gafă de memorie”.

Și a rezistat în funcție.

Cătălin Predoiu a fost, aproape de-a lungul întregii cariere politice, un om cu bani.

În prima sa declarație de avere, depusă în 2008, la numirea sa la MJ, veniturile declarate erau considerabile. Aproape un milion de lei de la casa de avocatură plus alte colaborări, plus aproape 900.000 de euro, obținuți din cesionarea acțiunilor sale în firmă.

Ministrul declara și o casă care valora 300.000 de euro, bijuterii, icoane și tablouri de alte câteva zeci de mii de euro. Averea familiei Predoiu a crescut constant de-a lungul anilor - a cumpărat terenuri, case, a deschis conturi în bănci.

În 2018, însă, soții Predoiu au divorțat, iar cea mai are parte a averii a rămas soției. În ultima declarație de avere depusă în 2022, Cătălin Predoiu nu figurează cu imobile sau terenuri în proprietate. Are două mașini, ceasuri și obiecte de artă de 50.000 de euro și puțin peste 30.000 de lei în conturi. Din cabinetul de avocatură și de la Guvern a câștigat, în 2021, aproape 450.000 de lei.

Radu Oprea, ministrul Economiei și Turismului. Dosar penal în cercetare la Parchetul General

Fiu al unui fost viceprimar al Ploieștiului, Radu Oprea a intrat în afaceri imediat după Revoluție, pe când era student la Facultatea de Utilaj Tehnologic Ploiești. În 1990 a înființat SC Util 2000, societate care se ocupa cu mica manufactură, după cum declară în CV-ul oficial.

În doar doi ani a mai deschis o firmă, SC Optimex SRL, cu un domeniu mai vast de activitate. Din 2000 apare deja ca administrator al grupului de firme Urban ICM Ploiești, fără a da detalii publice despre cum a apărut holdingul.

Dacă în primele afaceri deschise i-a avut ca asociați pe părinții săi, în următoarele l-a avut partener pe prietenul său Mihail Ștefănescu.

Împreună au controlat grupul de firme Urban și multe alte societăți care, în acest moment, sunt radiate. Radu Oprea apare ca acționar în 12 firme, dintre care doar una activă, City Imobiliar, iar Mihail Ștefănescu în 15 firme.

Despre afacerile lui Radu Oprea, jurnaliștii de la jurnalul.ro scriau în 2004: „Artileria grea a generatiei lupilor tineri este însă fiul viceprimarului Ploieștiului, Nicolae Oprea. Tânărul Ștefan Oprea conduce grupul de firme Urban. Concernul se împarte în trei mari societăți: Urban Consult, Urban Electric si Urban Office”. Articolul enumera și nenumăratele contracte pe care societățile le-au avut cu statul.

Afacerile firmelor Urban au intrat și în atenția Parchetului General care, în 2014, a deschis un dosar penal. În rechizitoriul întocmit de procurori, care a ajuns în instanță în 2016, Radu Oprea și Mihail Ștefănescu au fost acuzați de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii.

Mai exact, „inculpatele S.C. Icim S.A. şi S.C. Urban Electric S.R.L, administrate de inculpaţii Oprea Radu Ştefan şi Ştefănescu Mihail, în scopul evazionării bugetului de stat şi disimulării rezultatului ilicit pentru albire al produsului infracţiunii mijloc, interpunând în schema infracţională mai multe societăţi comerciale tip «fantomă», administrate în fapt de cetăţeni sârbi şi eleni, cu ajutorul cărora sumele de bani au fost transferate de la una la alta «în cascadă», în scopul albirii lor succesive.”

Instanța a retrimis dosarul la procurori, unde a rămas până astăzi.

În 2018, Radu Oprea a vorbit despre dosarul său, la dezbaterile pentru validarea ca ministru al Mediului de Afaceri. "O instanţă a României, Camera preliminară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a pronunţat - a considerat că eu nu trebuie să fiu trimis în judecată. Rechizitoriul a fost anulat ca nelegal”, a declarat Radu Oprea, preluat de Mediafax. Care a adăugat că nu știe în ce stadiu mai este dosarul său.

Mai trebuie menționată asocierea lui Radu Oprea și a prietenului său Mihail Ștefănescu cu Sebastian Ghiță, controversatul patron al televiziuni RTV, condamnat definitiv în mai multe dosare. Ghiță a intrat în acționariatul firmei MBTT Development, înființată de cei doi, în 2006, și a ieșit în 2012. Din 2013 firma a intrat în faliment.

Cariera politică a lui Radu Oprea a început în 2009, prin numirea sa ca prefect de Prahova. În 2012 a ajuns în Parlament, iar în 2018 a fost numit ministru pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, funcție ocupată până în noiembrie 2019.

În 2008, când a depus prima declarație de avere, Radu Oprea era un om înstărit. Avea în proprietate trei terenuri, două apartamente, o garsonieră și patru case, dar și plasamente financiare în toate firmele pe care le deținea, de aproape 400.000 de lei.

În ultima declarație de avere, depusă în 2022, Radu Ștefan Oprea, mai avea în proprietate împreună cu soția și prietenul Mihail Ștefănescu, un teren, un apartament și o casă și datorii bancare de 256.000 de euro.

De remarcat este un împrumut de aproape trei milioane de lei acordat firmei City Imobiliar, în care Oprea este încă acționar. În 2021, soția sa a fost angajată inginer la o firmă privată din Ploiești.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei și trecut controversat al tatălui

Cu o educație la prestigioase universități din America, Sebastian Burduja a apărut în politica românească ca un potențial deschizător de noi drumuri. A fondat Liga Studenților Români din Străinătate, Fundația CAESAR și Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), lansată în ianuarie 2016. .

La lansarea Ligii Studenților Români din Străinătate, în 2009, invitați de onoare au fost Ecaterina Andronescu, Dan Voiculescu, Mihai Gâdea, Ion Nestor, Sebastian Ghiță, și generalul Mircea Chelaru.

Un videoclip postat de Sebastian Burduja în 2018, pe pagina sa de Facebook, și devenit viral în scurt timp, a fost scânteia care a declanșat mitingul diasporei din 10 august 2018, la care au participat peste 100.000 de oameni.

A fost o manifestație prin care s-a încercat stoparea asaltului PSD asupra justiției. Mitingul s-a transformat într-o uriașă confruntare între protestari și forțele de ordine.

700 de oameni au făcut plângeri penale după ce au fost loviți de jandarmi sau au inhalat gaze lacrimogene. Dosarul deschis de Parchetul General a fost inițal clasat, apoi redeschis. Ancheta nu este încă finalizată.

În 2019, Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor a fost înghițită de PNL, iar Sebastian Burduja a ajuns în politica mare. Adică secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice și membru al Consiliului de Administrație la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, funcții în care a rămas până în decembrie 2020, când a câștigt un mandat de senator.

Pe 3 mai 2022 a fost numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul României.

Sebastian Burduja este fiul lui Marinel Burduja, economist, bancher și antreprenor român, fost vicepreședinte al Bancorex (1994-1996), fost CEO al Băncii Române de Credite și Investiții și deputat în Parlamentul României în legislatura 1990-1992 pe listele FSN.

Într-un interviu acordat în 2021 de istoricul Marius Oprea agenției Mediafax, acesta explica mecanismul prin care Bancorex a fost devalizat. „Securiştii au participat din plin la devalizarea sistemului bancar din România – începînd cu Bancorex şi sfîrşind cu Banca Internaţională a Religiilor”, spunea acesta.

Istoricul, care lucreză la o listă a celor care au luat bani de la Bancorex, făcea referire în interviu și la Marinel Burduja, despre care susținea că a fost ofițer de Securitate.

„Marius Burdujel, fost ofiţer de Securitate, ajuns după 1989 şef al SRI Piteşti, a primit 26.700 de dolari, în iunie 1996”, a explicat Marius Oprea.

Anul trecut, într-un podcast, Victor Ponta a afirmat că tatăl lui Sebastian Burduja a fost „securist”. „Mi-a plăcut un articol în care G4Media se întreba, corect, cu ce s-au ocupat miniștrii? Cred că singurul care avea școală cât de cât era Burduja, care, mă rog, taică-său, ofițer de Securitate, l-a trimis la școli bune, slavă Domnului, a fost foarte bine”.

Există și un CV oficial al lui Marinel Burduja, la una dintre societățile cu care colaborează, și în care activitatea sa începe din 1990. Nicio referire la ce a făcut înainte de Revoluție.

Marinel Burduja este acum membru în CA al ALRO SA, companie controlată de un gigant rus, VIMETCO, deținut de oligarhul Vitali Machitski. Întrebat de G4Media cum a acceptat să lucreze pentru un oligarh rus, Marinel Burduja a declarat că nu știa că ALRO e controlată de acesta, deși informația era oficială, publică și de notorietate.

Sebastian Burduja a negat permanent legăturile tatălui său cu fosta Securitate și a reclamat „tactici KGB-iste” de manipulare.

Un război aparte îl are familia Burduja cu Cristian Sima, brokerul controversat, care a dus o adevărata campanie împotriva tânărului politician.

„Burduja împreună cu prietenii din servicii s-au gândit că n-ar fi rău să organizeze noua clasă politică şi ni i-au prezentat pe copiii lor ca fiind cu studii pe la universităţi renumite. Ideea e că nu ne-au prezentat şi rezultatele lor, pentru că una e să faci un master la Harvard sau Stanford şi alta e să faci toţi anii de facultate acolo şi să reuşeşti să obţii diploma. Pentru noi pare extraordinar”, declara Cristian Sima, în 2016, când numele lui Sebastian Burduja abia își făcea loc pe agenda publică.

Noul ministrul al Energiei e proprietarul a două terenuri agricole în Neamț, primite ca donație, a unui apartament în București și a altuia în Năvodari - ambele donate - și, împreună cu soția, a unei case de 175 de metri pătrați în SUA.

Are două mașini, dintre care una de colecție, ceasuri și bijuterii de 15.000 de euro. În conturi deține aproape 53.000 de dolari și 127.000 de lei.

În declarația depusă în 2022 e menționat un antecontract pentru achiziția unui alt apartament, pentru care a plătit un avans de 85.000 de euro. Pe casa din SUA are de plătit o ipotecă de aproape 500.000 de dolari.

Soția sa, Emmaline Burduja, lucrează la reprezentanța Băncii Mondiale în România și a avut în 2021 venituri salariale de 368.000 de lei.

Tot în 2021, familia Burduja a câștigat 60.000 de euro din închirierea unui imobil.