Războiul pentru șefia PNL durează de câteva luni și a depășit prin intensitate, vehemență și anvergură alte lupte interne. Acuze, lovituri sub centură, sforării, nimic nu a lipsit dintr-un peisaj care, până la urmă, caracterizează multe dintre alegerile interne ale partidelor și intră în „firescul” democrației.
Notă discordantă a făcut faptul că actul de guvernare a fost afectat într-o proporție semnificativă. Gesturile premierului Florin Cîțu, intrat în logica de campanie, în care retorica anti-USR PLUS juca un rol important, au dus la ruperea coaliției și la o criză politică majoră într-un context nefavorabil pentru România: valul patru al pandemiei de Covid, scumpirea gazelor și a curentului electric.
Nemulțumirea populației se reflectă în sondajele de opinie care arată o cădere abruptă a PNL și un câștigător cert, PSD.
Susținut de președintele Klaus Iohannis prin declarații la scenă deschisă, avantajat de poziția de premier care îi permite să distribuie banii din buget primarilor, cu o apetență pentru autoritarism și neasumarea eșcurilor, cum este cazul campaniei de vaccinare, Florin Cîțu este avantajat în această cursă.
S-a lăudat cu asta în mai multe apariții publice, autointitulându-se „echipa câștigătoare”, iar recent a anunțat că 34 de filiale din 48 au votat moțiunea „România liberală” cu care se prezintă la congres. Alte 6 filiale au votat ambele moțiuni (și pe cea a lui Ludovic Orban - „Forța Dreptei”), deci Cîțu consideră că are de partea sa 40 de filiale.
În tabăra cealaltă, Ludovic Orban nu se consideră înfrânt, socotelile lui merg spre votul delegaților și mai puțin spre șefii de organizații. Surse din PNL au declarat pentru Europa Liberă că Orban s-ar baza pe votul a 2.100-2.200 de delegați din cei 5.000 și că ar mai putea obține în jur de 25-30% din votul filialelor pro-Cîțu.
Cu toate acestea, nu pare că va reuși să strângă suficiente voturi, mai ales în contextul în care șeful statului transmite mesaje clare că Florin Cîțu va rămâne premier în orice condiții.
Jocurile nu sunt însă făcute. Așadar, ce scenarii se întrevăd după congres în fiecare dintre variante: Cîțu sau Orban.
Florin Cîțu, șef PNL și premier - 3 riscuri majore
Dacă Florin Cîțu devine președintele PNL înseamnă că va rămâne premier în continuare, cel puțin dacă ne raportăm la susținerea explicită a șefului statului.
„Florin Cîțu nu are motive să demisioneze sau să fie demis”, a spus Iohannis cu patru zile înaintea congresului la care și-a anunțat participarea. Menținerea sa în funcție generează însă probleme pe termen mediu și lung atât pentru coaliție, guvernare și chiar și pentru președinte.
În primul rând, este limpede că în această situație refacerea coaliției este aproape exclusă, liderii USR PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș, au afirmat în repetate rânduri că nu vor mai participa la guvernare cu Florin Cîțu premier.
În plus, atacurile premierului la adresa USR PLUS au devenit laitmotivul oricărui discurs și au o notă de agresivitate suplimentară, ajungând până la a le pune în cârcă eșecul campaniei de vaccinare, deși aceasta a fost asumată public chiar de premier și nu a fost în coordonarea ministerelui Sănătății. Evident, și reciproca este valabilă, din partea USR PLUS vin atacuri tot mai contondente la adresa lui Florin Cîțu.
Sunt condiții care fac dificilă, chiar dacă nu imposibilă, o reparare a relațiilor USR PLUS cu Florin Cîțu, dar și cu PNL. Dacă acesta va deveni liderul partidului, este de așteptat ca, împreună cu „echipa câștigătoare”, să impună o linie dură în relația cu USR PLUS. Ca dovadă, Cîțu i-a avertizat pe cei de la USR PLUS: „Ceea ce trebuie să înţeleagă cei de la USR: cu mine vor discuta de luni şi nu-i roagă nimeni să vină la guvernare”.
În al doilea rând, cu USR rămas în opoziție, guvernul va fi unul minoritar PNL-UDMR, care va depinde de susținerea PSD, fie ea și informală. Este o formulă dezavantajoasă pentru guvern din perspectiva reformelor promise, pentru PNL, care ar fi acuzat că reface USL, dar și pentru președintele Iohannis, care și-ar putea vedea compromise mai multe proiecte, inclusiv „România educată”.
Cu toate acestea, surse liberale au declarat pentru Europa Liberă că premierul Florin Cîțu nu este refractar față de această formulă.
În al treilea rând, există riscul de scindare a PNL. În mesajul său de miercuri, președintele Iohannis a vorbit pentru prima oară despre această posibilitate.
Șeful statului a spus că diversele curente din PNL, care au existat întotdeauna în partid, se tranșează după congres, fie prin alinierea în spatele câștigătorului, fie prin trecerea la un alt partid. A dat exemplul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Riscul sciziunii nu este de neglijat, pentru că sistemul de vot asigură la conducerea partidului o majoritate a echipei câștigătorului. Altfel spus, Florin Cîțu își va instala echipa în toate funcțiile, iar Ludovic Orban ar putea să fie înlăturat de la șefia Camerei Deputaților, iar susținătorii săi din funcțiile pe care le dețin în prezent.
Potrivit unor surse din partid, împărțeala funcțiilor în tabăra Câțu a început deja cu două săptămâni în urmă.
Plecarea din partid a unei părți a echipei Orban - șefi de filiale sau simpli membri - este luată în calcul în acest moment, mai ales dacă se va ajunge la formula unui guvern minoritar cu susținere PSD, considerată un dezastru pentru partid din perspectiva viitoarelor alegeri.
În acest context va fi importantă diferența de voturi dintre cei doi competitori.
Florin Cîțu, înlăturat din funcția de premier
Tot acest scenariu depinde exclusiv de PSD și de președintele Klaus Iohannis. PSD ar putea depune o moțiune de cenzură prin care să-l dea jos din funcție pe Cîțu, ceea ce ar ușura soarta lui Iohannis dacă și acesta ar intenționa să se debaraseze de el.
Președintele ar putea la un moment dat să calculeze mai atent consecințele ruperii coaliției și ale unui guvern minoritar, dar și a imaginii negative de care se bucură Florin Cîțu. Premierul a reușit să-și ostilizeze o parte a opiniei publice și mass-media printr-o serie de declarații și gesturi deplasate, de gafe și lipsă de empatie.
Nu este clar dacă stilul premierului este pe gustul președintelui, dar, deocamdată, nu are alternativă. Ludovic Orban iese din discuție chiar dacă va câștiga șefia partidului, iar un alt candidat pentru această funcție nu va fi ușor de găsit.
Aceasta pentru că este vorba de o persoană care să intre în paradigma „guvernul meu”, dar care să aibă și notorietate, și, dacă e posibil, competențe. Indiferent cine va fi alesul, lui Iohannis îi va fi mai ușor să-l țină sub control prin intermediul lui Cîțu, ajuns președinte PNL.
În spațiul public au circulat și circulă o serie de ipoteze de lucru, care trebuie luate în calcul. Una ar fi Lucian Bode, actualul ministru de Interne, considerat însă unul dintre cei mai slabi ministri ai executivului și cu o imagine negativă. În discuție ar mai fi Ilie Bolojan, dar acesta, direct sau indirect, a refuzat, dar și Emil Boc, care însă nu vrea să părăsească primăria Clujului.
O altă ipoteză este că președintele ar putea să-i propună funcția lui Dacian Cioloș, așa cum a făcut în noiembrie 2015, după retragerea lui Victor Ponta. Asta ar însemna însă o lovitură pentru PNL, care în situația refacerii coaliției are cele mai multe mandate în parlament, și o capcană pentru USR PLUS care ar deconta întreaga guvernare.
Ludovic Orban, șef PNL. Și premier?
În situația în care Ludovic Orban va ajunge președintele PNL, va ridica pretenții la funcția de premier, așa cum a anunțat deja că va face. Este unul dintre motivele pentru care Klaus Iohannis îl susține cu atâta fermitate pe Florin Cîțu.
Este însă foarte puțin probabil să obțină o nominalizare, mai ales în contextul în care în ultimele zile l-a atacat direct pe Iohannis, relațiile dintre ei fiind sub cota de avarie. Orban ar putea să aibă inteligența politică să facă un pas în lateral și să renunțe la aceste pretenții dacă vrea să deblocheze situația.
O reconfirmare la congres i-ar da însă posibilitatea să forțeze debarcarea lui Florin Cîțu, fie prin mobilizarea partidului, care i-ar putea cere să plece din funcție, amenințându-l, in extremis, cu retragerea încrederii, fie votând o moțiune de cenzură, eventual, cea a USR PLUS - AUR. Oricum, Orban s-a luptat ca moțiunea acestora să ajungă să fie supusă la vot în parlament.
Refacerea coaliției în această formulă nu ar mai întâmpina greutăți, dar marea problemă rămâne avansarea unui nume de premier care să fie acceptat de președinte. Ceea ce nu va fi foarte simplu.
Simplă nu va fi nici reluarea relațiilor cu USR PLUS, avariate serios în această perioadă. Orban a renunțat în ultima perioadă, de la izbucnirea crizei politice, la tonul contondent față de aceștia, dar asta nu înseamnă că nu va reveni la ea atunci când interesul i-o va cere.
Orban, politician cu state vechi, deprins cu jungla intereselor baronilor, fără apetit pentru schimbări și reforme, înclinat spre compromisuri, abil și moderat, a ajuns pentru parte a opiniei publice „răul cel mai mic”.
Ca dovadă, o serie de intelectuali publici au făcut apel la delegații de la Congres să-l susțină pe Ludovic Orban.
