Linkuri accesibilitate

PNL cere USR PLUS revenirea necondiționată la guvernare și denunțarea colaborării cu AUR


Premierul Florin Cîțu și Ludovic Orban, liderul PNL, adversari în cursa pentru șefia partidului dar și în ce privește gestionarea crizei politice.

Biroul Politic al PNL, convocat de tabăra Florin Câțu cu o săptămână înainte de congres, a adoptat o rezoluție prin care cere USR PLUS să denunțe alianța cu AUR și să revină necondiționat la guvernare.

O altă propunere, venită din partea lui Ludovic Orban, a fost respingerea oricărei formule de colaborare cu PSD, potrivit surselor Europa Liberă, dar ea nu figurează în rezoluție.

Din rezoluția adoptată se vede clar că gruparea Cîțu și-a impus punctul de vedere. În primul rând, este vorba de retorica anti- USR PLUS, dar și de reafirmarea „parteneriatului” cu președintele Klaus Iohannis și a aprobării fără rest a proiectului „Anghel Saligny”.

Facem apel la denunțarea imediată și totală de către USR PLUS a oricărei colaborări sau acțiuni politice comune cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o formațiune extremistă, xenofobă și anti-europeană. Niciun partid care se pretinde democratic și pro-european nu poate intra în parteneriate de vreun fel – fățișe sau tacite – cu apologeți ai legionarismului sau ai comunismului, cu susținători ai lui Corneliu Zelea Codreanu sau Nicolae Ceaușescu.

Invităm USR PLUS la un dialog direct, nemijlocit, fără precondiții inacceptabile, pentru a reconstrui încrederea și a reface majoritatea parlamentară creată imediat după alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020”, se spune în textul rezoluției.

Menționarea explicită a USR-PLUS în document, propunere a lui Rareș Bogdan, nu a fost agreată chiar de toți membrii BPN, cum ar fi, de exemplu, Teodor Stolojan, potrivit surselor Europa Liberă, cu argumentul că se toarnă gaz pe foc în criza politică, dar votul pentru forma finală a rezoluției a fost majoritar.

În document se cere clasei politice „să izoleze ferm extremismul politic și să refuze orice colaborare cu extremiștii, colaborare care nu face decât să credibilizeze ideologii nocive și să erodeze democrația”. Această idee nu este nouă, ea este repetată cu insistență de Florin Cîțu și adepții săi.

Important mai este că nu a fost supusă la vot propunerea respingerii oricărei alianțe cu PSD, ceea ce nu face decât să alimenteze speculațiile că tabăra Cîțu ar fi înclinată spre un guvern minoritar cu susținerea informală a PSD.

De asemenea, liberalii l-au mandatat pe Florin Cîțu să ”ia măsurile și deciziile necesare pentru asigurarea în continuare a stabilității guvernamentale și pentru respingerea tentativelor parlamentare de demitere a Guvernului prin moțiune de cenzură”.

Cîțu și Orban se contrazic pe votul în parlament pentru guvern

Premierul Florin Cîțu susține că nu este nevoie să ceară un nou vot de încredere pentru Guvern, ci doar aprobarea pentru noii miniștri, chiar dacă odată cu ieșirea de la guvernare a USR-PLUS s-a schimbat compoziția politică a Cabinetului.

Cîțu spune că dacă propunerile de miniştri pentru portofoliile lăsate libere prin ieşirea USR PLUS de la guvernare nu vor fi votate în Parlament, va face alte propuneri.

Eu voi respecta Constituţia – şi suntem în procedură de remaniere – Constituţia spune foarte clar că mergi pentru votul miniştrilor, nu pentru întregul cabinet. E foarte simplu”, a spus sâmbătă Cîțu.

În contrapartidă, Ludovic Orban este de părere că premierul trebuie să vină în parlament pentru un vot de încredere și că are „o presimțire” că se va ajunge la Curtea Constituțională

La expirarea termenului constituțional de 45 de zile prevăzut pentru interimat (la protofoliile rămase vacante după demisiile miniștrilor USR PLUS –n.red) premierul are obligația să vină în Parlament în cazul în care se face o remaniere cu configurația politică schimbată”, a declarat Orban.

Liderul PNL a spus că ar fi fără precedent dacă noii miniștri ar veni în Parlament și nu ar obține majoritatea votului deputaților și senatorilor.

5000 de oameni la Congres indiferent de incidență?

Consiliului Naţional, la care va fi va fi votată conducerea Biroului Executiv, va fi convocat în data de 26 septembrie, a doua zi după Congresul în care va fi ales preşedintele PNL.

Florin Cîțu a precizat că locul de desfăşurare a Congresului este Romexpo și că numărul de participanți va fi de 5000, iar în cazul în care incidența cazurilor de Covid va crește peste 3 la mia de locuitori, va fi solicitat punctul de vedere al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Cu toate acestea, premierul Cîțu părea foarte sigur că numărul de participanți va fi de 5000, înainte de obținerea unui punct de vedere de la CNSU.

Rata de infectare în Bucuresti a urcat sâmbătă la 2,33 la mia de locuitori, de la 2,05, cât fusese ieri, a anuntat subprefectul de București, Antonela Ghita. În această situație, la congres ar putea participa 2.500 de persoane, condiția fiind ca toate să fie vaccinate.

O să vedem care vor fi condiţiile sanitare, adică ce se va impune. Astăzi, pentru că avem 2,33 la mie, condiţiile de respectare a unui astfel de eveniment înseamnă 2.500 de persoane maxim în interior, care au dovada vaccinării, testului PCR negativ sau a trecerii prin boală. Sau peste 2.500 de persoane doar dacă toate persoanele sunt vaccinate şi au trecut 10 zile de la schema completă de vaccinare”, a declarat Florela Antonela Ghiţă.

Liderii PNL și premierul au declarat că la congres vor putea intra doar acei delegați care respectă normele în vigoare: vaccinare, test PCR sau dovada că au trecut prin boală.

În BPN au fost adoptate și o serie de schimbări la Statutul partidului, în special în ce privește numărul și atribuțiile vicepreședinților.

Iran | Fără bani pentru un sac de orez. Impactul devastator al inflației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
XS
SM
MD
LG