Într-o conferință de presă, susținută la câteva ore de la ședința Biroului Național, Cioloș a spus că demisia din funcția de președinte „era de bun simț” după ce planul său de revitalizare a partidului a fost respins în forul de decizie.
„Este un plan care decurge firesc din promisiunile pe care le-am făcut în campania internă pentru alegerea președintelui partidului și atâta vreme cât n-am avut în Biroul Național susținere pentru acest plan, for decizional, executiv al partidului, am considerat firesc și de bun simț să-mi prezint demisia, pentru că sensul candidaturii mele la președinția partidului a fost să contribui la modernizarea partidului (...) iar pentru ca acest lucru să se întâmple aveam nevoie și de susținerea Biroului Național”, a spus Cioloș, luni, într-o conferință de presă.
Cioloș consideră că USR PLUS rămâne o alternativă la extremism, pe scena politică din România, făcând trimitere la episodul cel mai recent din Parlament. Copreședintele AUR, George Simion, l-a agresat fizic pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, chiar în timpul discursului său de luni la moțiunea simplă împotriva sa.
„Cu atât mai mult este nevoie pe scena politică de un partid credibil, conectat la societatea care-și dorește modernizarea României, iar eu asta am propus prin planul pe care l-am prezentat: o deschidere a partidului față de mediul de afaceri, față de societatea civilă, curajul de a ne confrunta viziunea și ideile - și inclusiv oamenii pe care-i scoatem în față - la opinia celor pentru care am intrat în politică”, a declarat demisionarul.
El a spus că va rămâne în continuare simplu membru de partid, postură din care se va alătura colegilor care vor să reformeze USR PLUS.
„Rămân un membru de partid și voi căuta în continuare cu ceilalți colegi care cred că acest partid, pentru a avea un viitor - și eu cred că trebuie să aibă un viitor - are nevoie de împrospătare, are nevoie de reconectare la societate, de curajul de a-și recunoaște limitele, pe care trebuie să le depășească în perioada următoare.”
De asemenea, el a spus că în partid ar trebui începută o dezbatere pentru modificarea statutului, pentru ca partidul să fie adaptat „vremurilor pe care le trăim”.
Cioloș a exprimat printr-o comparație plastică postura în care s-a aflat până la înaintarea demisiei, răspunzând astfel suspiciunii că și-ar fi abandonat partidul.
„Un șofer care nu are volan și se ambiționează să rămână în mașină e mult mai periculos decât unul care se dă jos și lasă pe cineva care are volan”, a declarat Cioloș.
Președinte interimar va rămâne Cătălin Drulă, vicepreședintele cu cele mai multe voturi din Biroul Național, până la viitorul congres de alegeri pentru un nou președinte.
Anunțul neoficial al demisiei a fost făcut de Dacian Cioloș în a doua ședință de Birou Național, convocat după cel în care s-a respins planul de acțiune.
Ruptura din USR a fost provocată de ostilitatea între tabăra Barna și cea a lui Dacian Cioloș în Biroul Permanent. Deși a câștigat la începutul lunii octombrie funcția de președinte la Congres, europarlamentarul nu a reușit să-și impună majoritatea și în forul de conducere.
Cele 14 voturi ale taberei Barna au fost considerate de foștii membri PLUS o piedică permanentă pentru acțiunile dorite de Dacian Cioloș.
Președintele USR a încercat o mișcare de forță în care le-a transmis colegilor de partid că va demisiona dacă nu îi acceptă planul de acțiune. Tabăra Barna a considerat ultimatumul lui Cioloș o „stângăcie politică” fără vreo șansă de reușită. De aceea, a fost convocat un Birou Permanent doar pentru a desecretiza ședința în care Dacian Cioloș a anunțat că va demisiona dacă planul său nu trece de BN.
„A fost doar un mijloc pentru a-l împinge pe Cioloș să nu mai dea înapoi. A spus că își dă demisia dacă nu trece de Biroul Permanent planul său, au auzit toți oamenii că a spus asta, să își dea demisia. Nu l-a obligat nimeni să vină cu acel ultimatum”, a afirmat, pentru Europa Liberă, un lider al USR.
Demisia lui Dacian Cioloș din fruntea USR deschide însă o altă problemă: ce vor face membrii PLUS care i-au fost alături înainte de fuziune și care l-au susținut la Congres.
Unii au sugerat că planul de acțiune al lui Dacian Cioloș ar fi trebuit să facă obiectul unui referendum intern, nu să existe doar un vot în Biroul Permanent, unde se știa că va fi respins.
Printre membrii PLUS exista astăzi o mare incertitudine. Unii au spus că este timpul să se desprindă de USR pentru lansarea unui nou proiect politic, alții au evitat să se pronunțe rapid.
Printre cele 14 nume care s-au opus proiectului politic promovat de Dacian Cioloș se numără: Dan Barna, Cătălin Drulă, Claudiu Năsui, Ionuț Moșteanu, Stelian Ion sau Cristina Prună.
Tabăra Barna nu a fost de acord cu constituirea unei comisii compuse egal din 50% membri de partid și 50% membri din societatea civilă și mediul de afaceri, care până în aprilie 2022, să propună candidaturi alternative pentru posturile guvernamentale, printr-un proces deschis la nivelul Biroului Național și Comitetului Politic. Aceeași comisie, dorea Dacian Cioloș, trebuia să dezbată și să finalizeze o structură de guvern.
De asemenea, cei 14 care au fost împotriva lui Dacian Cioloș s-au opus schimbării secretarului general al USR, așa cum dorea președintele partidului.
Facebook Forum