Linkuri accesibilitate

Precedentul manelistului Dani Mocanu | Cum tratează Justiția cazurile de incitare la ură


Unul dintre cadrele videoclipului care i-a adus o condamnare penală cântărețului Dani Mocanu.

Un val de ură, manifestată în special în online, s-a îndreptat înspre cântărețul de manele Daniel „Dani” Mocanu, după ce acesta a fost condamnat tocmai pentru incitare la ură împotriva femeilor. E unul dintre puținele dosare de acest gen pe care justiția română le-a tratat în ultimii ani.

Trei dosare penale au fost soluționate de instanțele din România, în ultimii ani, împotriva unor persoane acuzate de incitare la ură sau discriminare. Prevăzută la articolul 369 din Codul Penal, infracțiunea este definită ca fapta prin care publicul este incitat, „prin orice mijloace”, să urască sau să discrimineze „o categorie de persoane”.

În speța în care acuzat a fost manelistul Dani Mocanu este vorba de femei. Acesta a publicat pe YouTube o melodie intitulată „Curwa”, în care sunt folosite versuri denigratoare la adresa unei femei, ilustrate printr-un videoclip în care, la un moment dat, o tânără apare în genunchi, cu o lesă prinsă de gât.


Videoclipul lui Dani Mocanu, semnalat ca „parodie”, a adunat până pe 6 mai peste 22 de milioane de vizualizări. Mai mult decât populația României, cu mențiunea că YouTube contorizează și vizualizările repetate ale aceleeași persoane.

Mocanu a primit o amendă penală de 15.000 de lei pentru incitare la ură, însă o pedeapsă de 6 luni de închisoare cu executare în final, deoarece a comis fapta în perioada termenului de încercare dispusă într-un alt dosar. Era vorba de un dosar de conducere fără permis.

Cântărețul de manele este primul care este condamnat pentru un mesaj transmis prin intermediul unei melodii. 6 luni de închisoare pentru o melodie ... dar de ce eu din atâția artiști??? Am să vorbesc cu Dumnezeu să rezolve situația și să se răzbune pe toți cei care îmi vor răul (...) țineți-vă bine... cu Dumnezeu nu e de joacă”, a scris, pe Facebook, Dani Mocanu.

Până la motivarea judiciară a Judecătoriei Pitești, care până pe 6 mai nu era publicată, mulți dintre utilizatorii de Facebook din România nu au pierdut timpul și l-au apostrofat pe manelist.

Reacție la ură, folosind ura

Sociologul Gelu Duminică arată, într-un scurt interviu telefonic acordat Europa Liberă, că valul de ură care s-a îndreptat asupra lui Dani Mocanu nu îl surprinde. Duminică e de părere că cei care l-au înjurat sau apostrofat pe cântăreț nu au făcut-o neapărat pentru că apreciază mesajul transmis de justiție, ci mai degrabă au fost mânați de propriile prejudecăți.

Gelu Duminica, sociolog.
Gelu Duminica, sociolog.

„E exact ca în povestea cu ursul, cu Arthur, dacă Arthur nu era împușcat de un prinț, credeți-mă că nu era atât de multă emoție națională. Prinț și străin. Dacă era Ion braconierul, nu era atâta emoție națională. Dacă nu era Dani Mocanu «manelistul», «țiganul», «interlopul», nu era aceeași problemă. Oamenii vor să nu fie corupție, însă dau șpagă. Unde e noutatea? Cer respect, dar îi înjură pe ceilalți. Aici e lipsă de principii. Noi discutăm despre efecte, nu despre cauză”, ne-a spus Gelu Duminică.

Dincolo de sancțiunea judiciară a melodiei lui Dani Mocanu, condamnarea readuce în discuție modul în care societatea românească privește femeia.

Într-o societate patriarhală, multe femei se confruntă în continuare cu discriminări de tot felul sau cad victime unor incitări la ură promovate atât în online, chiar și la televizor uneori, spun specialiștii din zona neguvernamentală.

„Ne confruntăm cu această problemă în special în privința femeilor de etnie romă, care sunt și din niște categorii minoritare, unde discriminarea este dublă. Aș menționa aici femeile care sunt beneficiare de ajutoare sociale, de foarte multe ori vedem mesaje răutăcioase prin care sunt trimise la muncă, sunt făcute cerșetoare. E adevărat că nu doar pe femei, însă când vine vorba de femei, de obicei, insultele cuprind și o conotație sexuală. De exemplu, o fată dacă se află într-o situație vulnerabilă, dacă este victima unui abuz sau a unui viol, este acuzată că sigur a căutat-o cu lumânarea, că e femeie ușoară, că încearcă să acceadă social prin patul cuiva ș.a.”, e de părere Camelia Proca, de la Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen

Trei dosare de incitare la ură, trei abordări judiciare diferite

Cea mai recentă condamnare pentru incitare la ură a fost pronunțată la Curtea de Apel București, pe 18 ianuarie 2021. Un tânăr de 25 de ani din Alexandria/jud. Teleorman a primit o pedeapsă definitivă de 1 an și 4 luni de închisoare cu amânare. În primă instanță, Judecătoria Alexandria îl condamnase la 3 ani de închisoare cu executare.

Tânărul a fost acuzat că, în perioada aprilie – mai 2015, a postat pe Facebook, sub pseudonimul „Sven Hassel” (soldat/autor danez al unor romane bazate pe propria experiență din cel de-al Doilea Război Mondial), mai multe fotografii în care a promovat simboluri naziste și a instigat la ură împotriva romilor. Printre mesajele promovate de tânăr, care era cunoscut de prieteni cu porecla „Hitler”, se numărau îndemnuri la uciderea romilor, desemnați în modul cel mai depreciativ cu putință, dar și la uciderea femeilor care ar face parte din regnul animal, nu din specia umană. Afirmațiile depreciative sunt atât de violente încât am luat decizia să nu le publicăm la Europa Liberă.

În motivarea condamnării tânărului de 25 de ani, Curtea de Apel București vorbește inclusiv de eșecul României de a sancționa cazurile de incitare la ură.

„Infracțiunile motivate de ură reprezintă o preocupare serioasă în lume, iar obiectivul abordării și combaterii adecvate a infracțiunilor cu motivație discriminatoare este asumat la nivel internațional, precum și la nivel național în multe țări care au adoptat acțiuni și/sau politici strategice specifice. România a primit în repetate rânduri critici atât cu privire la insuficiența acțiunilor pentru combaterea fenomenului.”, motivează judecătorii.​

Aceștia mai arată că CEDO a emis hotărâri împotriva României în mai multe cauze referitoare la abuzurile poliției asupra comunităților de romi și/sau la prezența discriminării și prejudecăților în sistemul de justiție.

„În aceste cazuri, România a eșuat lamentabil să înfăptuiască justiția și, în schimb, a înrăutățit și mai mult situația, adăugând la încălcarea inițială a drepturilor”, se arată în motivarea consultată de Europa Liberă pe portalul Rolii.

Tot Curtea de Apel București a dispus, pe 29 octombrie 2019, achitarea a trei tineri acuzați că au incitat la ură împotriva romilor. Pe 8 aprilie 2016, A.Ș.C, D.A.T și I.S.I au consumat alcool alături de alți prieteni, după care au mers la un cort amplasat în zona Universității din București cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor. Acolo, au scris pe cort mesaje împotriva romilor, printre care și „România nu vă vrea”.

Judecătorul care a analizat cazul a motivat achitarea în următorul mod: „Instanța a constatat însă că acțiunea de incitare, produsă în jurul orei 02.30, nu a fost făcută în mod nemijlocit asupra unui public prezent la locul acțiunilor cu caracter de incitare. Chiar dacă acțiunea a fost publică - efectuată în loc public - în sensul că mesajele scrise de inculpați împotriva minorității rome au fost cunoscute public sau înregistrate de opinia publică nu se poate confunda incitarea publică, acțiune intenționată directă, cu caracter public, de natură a instiga publicul împotriva unei anumite categorii de persoane, cu incitarea publicului, noțiunile fiind evident diferite.”

Într-un alt caz, soluționat pe 20 decembrie 2017, Judecătoria din Târgul Secuiesc l-a condamnat la 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare pe C.S., un bărbat în vârstă atunci de 58 de ani.

Bărbatul a fost acuzat că pe 21 decembrie 2015, după ce a băut alcool, a mers alături de un prieten la un bar din Târgu Secuiesc, că C.S. avea asupra sa un steag al Ungariei și, în acel local, a strigat mai multe mesaje împotriva românilor: „Ardealul este al nostru-plecați acasă”, „Ardealul va fi al nostru”, „Românii să plece acasă” , însoțite de injurii și afirmații jignitoare la adresa românilor.

„Comportamentul inculpatului a avut loc în prezența a circa 30 clienți ai restaurantului și a determinat părăsirea incintei a mai multor clienți”, au arătat judecătorii de la Târgu Secuiesc.

„Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 369 Cod penal, instanța reține că elementul material al infracțiunii se săvârșește printr-o acțiune de instigare prin încurajarea manifestării urii împotriva cetățenilor români, de naționalitate română, prin care se urmărește crearea sentimentelor de adversitate și intoleranță”, au motivat magistrații.

Renunțare la urmărire penală pentru un militar

Un tratament diferit a aplicat justiția militară în cazul unui locotenent de la U.M. 0764 Constanța, care a fost reclamat la Parchet pentru incitare la ură sau discriminare de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Judecătorii au decis în 2019 renunțarea la urmărirea penală a lui R.S., a cărui acuzație a fost că a scris pe Facebook, în 2016, un mesaj care îndemna la dinamitarea Institului Elie Wiesel descris drept spațiu diabolic și „cuib de jidani”, percepție, respectiv expresie tipică fascismului românesc din anii '30-'40.

Conform legii, renunțarea la urmărire penală nu înseamnă nevinovăția celui cercetat ci că „nu există un interes public în urmărirea” sa.

Reamintim că apelativul „jidan” era foarte popular printre ucigașii de oameni - de la bătrîni la bebeluși - care au participat la pogromul de la Iași, din iunie 1941. Au murit atunci peste 13.000 de ființe umane. Și e numai un exemplu.

Video | Noaptea Muzeelor: sute de atracții culturale își așteaptă vizitatorii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:15 0:00
XS
SM
MD
LG