„Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră”, a anunțat Daniel David pe blogul său.
David a avut două mandate de ministru, fiind susținut de Partidul Național Liberal (PNL): mai întâi în Guvernul Ciolacu – între 23 decembrie 2024 și 23 iunie 2025 – și mai apoi în Guvernul Bolojan, începând cu 23 iunie 2025.
El spune că decizia sa este una profesională, pentru că psihologia este vocația pentru care poate oferi „pe termen lung, valoare adăugată” țării sale.
„Rămân așadar angajat pentru o Românie modernă prin educație și știință, iar dacă vor mai fi situații de criză pentru țară, factorul politic știe unde sunt și nu voi ezita să ajut, dacă voi avea aceste competențe”, spune demisionarul.
David afirmă că a acceptat să fie ministru „într-un moment dificil pentru țara noastră” fiind convins că „datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale”.
El spune că a încercat să-și exercite funcția cu „rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului” și că și-a îndeplinit această datorie, iar proiectele începute pot continua și fără prezența sa în această funcție.
„Mandatele sunt, prin natura lor, limitate, iar instituțiile trebuie să rămână funcționale dincolo de oamenii care le servesc temporar. Da, acest an a fost greu, pentru că am ales să rămân când ar fi fost mai simplu să plec! Am ținut traiectoria corectă când presiunea era mare și am ales responsabilitatea în locul abandonului, iar peste ani cred că asta va conta pentru educația și știința țării”, scrie luni seară David pe blogul său.
Cât privește motivația retragerii sale din funcție, David scrie în aceeași postare că „nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia”, pentru că niciodată nu a vizat o carieră politică, ci a acceptat „funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat”, iar de această dată, decizia sa este definitivă.
David susține că era pregătit să revină la Cluj-Napoca încă din iunie 2025, când s-a încheiat criza politică, dar „nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când țara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ și asupra sistemului nostru de educație-cercetare” l-a determinat să se angajeze temporar pentru al doilea mandat.
Numai că, între timp, așa cum o arată și evaluările internaționale, „țara s-a stabilizat”, iar marile reforme din sistemul de educație sunt în curs de adoptare sau cel puțin „problematizate public (fără a mai putea fi ignorate)”.
„După ce școala a început, nu mai eram la risc cu salariile/bursele pe anul 2025, iar în 25 noiembrie 2025 Comisia Europeană a dat undă verde țării cu referire la deficitul bugetar și fondurile europene, i-am transmis premierului ca mi-am onorat promisiunea și că trebuie să pregătim tranziția la un alt ministru”, cu intenția de rămâne până când vor fi adoptate programele din reforma curriculumului liceal, ca să nu lase viitorului ministru un „cartof fierbinte”.
După o discuție cu premierul, relatează Daniel David, au decis că va rămâne în funcție până în luna decembrie, când se va definitiva evaluarea țării din partea Comisiei Europene.
Premierul, spune Daniel David, „a fost de acord să reluăm discuția în decembrie, dar, odată ce am văzut că în 12 decembrie 2025 Comisia Europeană a reconfirmat că România a intrat pe o traiectorie bună, iar fondurile europene nu vor fi blocate, decizia mea de a mă retrage a rămas de data aceasta finală”, se confesează demisionarul.
El spune că, are sentimentul că, dacă va mai rămâne, va trece „o linie dincolo de care reconectarea cu profesia mea (eu mă consider în primul rând un psiholog!) ar avea de suferit, iar cinstit este ca bugetul pe anul 2026 să fie făcut de ministrul care îl va administra”, așa cum spune că a convenit cu premierul atunci când a acceptat al doilea mandat la conducerea Educației din România.
Chiar dacă i s-a cerut de mai multe ori demisia, de către partide și sindicate, David spune că și-a propus să demisioneze, cu excepția cazurilor în care Parlamentul ar acționa în acest sens sau premierul l-ar demite, atunci când va considera că „acest lucru nu pune la risc educația-cercetarea și/sau țara”.
„Cred că riscul este redus în acest moment”, pentru că țara este pe o traiectorie stabilă, sistemul de educație-cercetare a trecut de furtuna fiscal-bugetară, fără ca oamenii să-și piardă posturile sau salariile, iar marile reforme sunt ori adoptate, ori în curs de adoptare.
„Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale. Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aș fi acceptat poziția de ministru”, se confesează fostul ministru.
El susține că a condus „corabia” educației și cercetării prin furtuna politică din primul mandat și prin cea fiscal-bugetară din al doilea mandat, fiind permanent „expuși riscului de a ne scufunda politic sau financiar”, dar că a „întărit-o în această încercare (...) și am arătat cum ar mai trebui consolidată și pe ce căi să navigheze (...)”.
„Acum, ieșiți din furtună, funcționăm deja cu unele paradigme mai moderne și suntem pregătiți pentru modernizare pe scară largă, inclusiv pentru resurse financiare care pot veni acum în sistem prin mecanisme sănătoase”, consideră ex-ministrul.
La capitolul regrete, el spune că s-ar fi „bucurat” să lase Pactul pentru Deceniul Educației-Cercetării (2026-2036) asumat prin semnătură, dar „precipitarea ultimelor săptămâni nu a creat contextul adecvat”. El le amintește partidelor pro-occidentale că și l-au asumat cu toții în principiu, urmând să fie operate doar unele ajustări de formulare.
La capitolul realizări, David notează bugetul pentru educație, despre care spune că în 2026 va fi mai mare decât cel din anul precedent în termeni nominali și ca procent din PIB, că educația și cercetarea rămân la aceeași autoritate națională și că măsurile majore în aceste domenii corespund unor practici UE/OECD – în special cele care țin de statutul elevului/studentului și cadrelor didactice/de cercetare, precum și cele legate de curriculum, evaluare și arhitectura sistemelor de educație-cercetare.
Cine e Daniel David
Daniel David (53 de ani) este rectorul autosuspendat al Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj, cea mai mare din țară ca număr de studenți. A fost la conducerea UBB din 2020, iar în 2024 a obținut al doilea mandat de rector.
Este profesor universitar, specializat în științe clinice cognitive, la Babes-Bolyai, unde și-a obținut, în 1999, doctoratul în Psihologie. A urmat apoi studii post-doctorale la Icahn Mount Sinai School of Medicine, din New York, unde este în prezent profesor asociat. Este președinte al Colegiului Psihologilor din România.
A făcut parte din Comisia prezidențială pentru educație condusă de Mircea Miclea, care a pus bazele Legii Educației din 2011, modificată în 2023. A fost consilier personal pentru cercetare/ştiinţă al ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice (2005 şi 2016).
Daniel David a beneficiat de o expunere mediatică intensă de-a lungul anilor. Cartea sa „Psihologia poporului român” i-a adus un plus de popularitate, dar este privită de unii specialiști ca insuficient fundamentată științific.
Pe de altă parte, primul său mandat de rector a fost marcat de scandalul de plagiat care l-a vizat pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Lucian Bode. UBB a fost mai blândă într-o primă analiză privind teza fostului ministru, dar a reanalizat lucrarea, pe fondul scandalului mediatic și a concluzionat că este „profund viciată.”
Bode și-a obținut titlul de doctor la UBB, în 2018, când Daniel David nu era încă rector. Ocupa, în schimb, funcția de prorector al universității, responsabil cu cercetarea științifică.
Un alt scandal a avut loc în 2024, după ce în spațiul public au apărut informații că decana unei facultăți din UBB a semnat propunerea de acordarea unui premiu de excelență soțului ei, de asemenea profesor al facultății.
David a stârnit polemici în mediul universitar clujean după ce a transmis că UBB, la fel ca alte mari universități din țară, ar trebui să acopere, ca domeniu de studiu și profilul medical, sau să găsească o formulă de colaborare mult mai strânsă ori chiar de unificare cu Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF).
Justificată ca fiind necesară pentru ca universitățile autohtone să avanseze în Topul international universitar Shanghai (universitățile românești lipsesc frecvent din clasamentul general al primelor 1.000 din această ierarhie), poziția sa a fost privită ca o ambiție, fie și în „cheie” academică, de a prelua UMF.
Pentru unii contestatari, faptul că a fost singurul candidat în competiția pentru al doilea mandat de rector, în 2024, ridică de asemenea semne de întrebare.
În primul său mandat, UBB s-a remarcat și prin achiziții imobiliare spectaculoase, ale mai multor hoteluri, care au fost sau urmează să fie transformate în spații de învățământ. Tendința este prezentă și în alte universități din țară, după cum a relatat Europa Liberă în 2023.
În mandatul său, ministrul Daniel David a pornit o serie de reforme orientate spre eficientizarea sistemului educațional, reducerea abandonului și integrarea inovației. A pus accent pe sănătatea mentală, gândirea critică și adaptarea curriculei la realitățile moderne, într-un context marcat de provocări financiare și presiuni politice.
Educația postdecembristă din România a avut 33 de miniștri în 35 de ani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
