Linkuri accesibilitate

Ca să-l excludă din magistratură pe judecătorul Cristi Danileț, CSM decretează că un ONG e „formațiune politică”


Judecătorul Cristi Danileț, exclus pentru a doua oară din magistratură: „Mi-am riscat cariera, iar în aceste zile trăiesc o adevărată tragedie pentru mine și familia mea”.
Judecătorul Cristi Danileț, exclus pentru a doua oară din magistratură: „Mi-am riscat cariera, iar în aceste zile trăiesc o adevărată tragedie pentru mine și familia mea”.

Pentru a justifica decizia de excludere din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, CSM și Inspecția judiciară susțin că ONG-urile care se implică în spațiul public, inclusiv prin declarații politice, sunt „formațiuni politice”. Este un precedent periculos, spun experții.

Decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) - Secția de judecători - de excludere din magistratură a judecătorului Cristi Danileț are la bază o Rezoluție a Inspecției Judiciare (IJ)din data de 18 februarie 2022.

Frapează în această acțiune disciplinară pretenția inspectorului IJ și a CSM de a defini ce este „formațiunea politică” și de a încadra aici organizațiile neguvernamentale care iau poziții politice, în apărarea statului de drept, a democrației și valorilor europene.

Mai exact, este vorba despre cele două ONG-uri din care Cristi Danileț face parte: Vedem Just și Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).

La ICDE, președinte este profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, iar Cristi Danileț este membru fondator.

ONG-ul este activ în spațiul public, ia poziție față de derapajele puterii, față de invazia Rusiei în Ucraina, lansează proiecte, are analize ale unor autori consacrați.

CSM. Comunicatele prin care sunt penalizate derapajele puterii înseamnă politică

Nu de aceeași părere sunt însă Inspecția Judiciară și Secția de Judecători a CSM. Din punctul lor de vedere, toată această activitate, în special comunicatele și apelurile pe diverse subiecte de interes public se încadrează la activitate politică, deci și ONG-ul este o formațiune politică.

În primul rând, susține Rezoluția cu pricina, „există o distincție între noțiunile de partide politice și formațiuni politice”, care ar reieși inclusiv din Legea 78/ 2000.

Ceea ce este fals, pentru că legea 78 se referă la sancționarea faptelor de corupție, în timp ce Legea 14/2003 se referă la înființarea partidelor și constituirea alianțelor politice.

Iar în acestă lege nu se vorbeste de „formațiuni politice”, ci de partide și alianțe politice, extrem de clar reglementate.

Probabil experții Inspecției Judiciare au avut în vedere asociațiile care reprezintă minorități și candidează la alegeri, precum UDMR și toate celelalte asociații ale minorităților naționale care au reprezentanți în parlament.

În fine, Rezoluția IJ spune doct că „ elementul definitoriu al unei formațiuni politice este prezența unui interes politic, a unei ideologii sau cel puțin prezența unui obiectiv politic, care, odată atins, va produce schimbări în mersul evenimentelor politice ale societății” și că o formațiune politică poate avea ca formă de organizare juridică asociația, fundația etc, ceea ce „le permite să se identifice în spațiul public inclusiv în sens politic și să desfășoare diferite tipuri de activități”.

De aici verdictul: „Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) întrunește aceste caracteristici, deci este o formațiune politică tipică”.

De ce vrea CSM ca ONG-ul să fie „formațiune politică”

Motivul pentru care documentul de la CSM vorbește cu atâta insistență despre „formațiune politică” este pentru că altfel nu se reușea încadrarea lui Cristi Danileț la articolele 99 (al. a și d) și 9 ( al. 1) din legea 303/2004.

La incompatibilități se spune că magistraților le este „interzis să facă parte din partide și formațiuni politice”. Cum ar fi fost cu totul excesiv și fără șanse în instanță transformarea unui ONG în partid politic, inspectorii judiaciari au mers pe formula încadrării la formațiune politică.

Incompatibilități și abateri disciplinare

Abateri disciplinare: b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii;

d) desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu (articolul 99, Legea 303/2004).

Incompatibiltăti: Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic (articolul 9, al 1)

Raluca Alexandrescu: Un precedent periculos care poate fi utilizat împotriva oricărui ONG

În logica aceasta însă, orice ONG care este activ în spațiul public, inclusiv prin poziționări de ordin politic, poate fi încadrat în legislația referitoare la partidele politice, explică pentru Europa Liberă Raluca Alexandrescu, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Este un precedent periculos, atrage ea atenția.

„Decizia CSM propune o interpretare a noțiunii de partid/formațiune politică, care din punctul de vedere al științelor politice reprezintă un precedent periculos, pentru că transformă orice ONG care ar avea acțiuni și luări de poziție în probleme legate de respectarea democrației, a statului de drept, a drepturilor civile și politice, sau care ia poziție împotriva unor abuzuri ale puterii politice, îl transformă în formațiune politică.

Or, în toate manualele de științe politice obiectivul declarat al oricărui partid sau formațiune politică, pe lângă definițiile juridice, este prezentarea de candidaturi în alegeri și câștigarea unor locuri fie în parlament, fie în organismele locale, ceea ce nu este cazul pentru ONG-uri.

Așa încât o asemenea decizie este un precedent care ar putea fi utilizat împotriva oricărei asociații, ONG care are o atitudine civică. Pe viitor orice organism al statului care are ceva de împărțit cu un ONG sau cu o persoană care se implică în apărarea libertăților și drepturilor poate fi pusă sub jurisdicția legislației care reglementează activitatea partidelor și formațiunilor politice”, spune Raluca Alexandrescu.

Cristian Pîrvulescu: CSM consideră că orice opinie este activitate politică. Un abuz

Decanul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), profesorul Cristian Pîrvulescu, susține că decizia CSM este în primul rând o răzbunare politică împotriva lui Cristi Danileț, o încercare de a intimida magistrații, iar în al doilea rând un abuz grav, pentru că orice ONG va putea fi etichetat drept formațiune politică.

„Din punct de vedere juridic este foarte grav ceea ce s-a întâmplat, pentru că asta înseamnă că orice opinie și acțiune este considerată în mod automat una care se încadrează în activitatea partidelor politice.

Deci, formațiunea care exprimă opinii politice este considerată un partid, o formațiune politică. Este total greșit. Partidul politic este o instituție stabilită prin lege, care beneficiază de o finanțare publică etc.

A confunda organizațiile neguvernamentale care sunt în implicate în dezbaterea politică și civică, exact ceea cu făceau cele două ONG-uri, cu partidele/formațiunile politice este grav”, spune Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.

În fond, susține Pîrvulescu, și sindicatele au acțiuni politice și dau comunicate, la fel fac și patronatele. Sunt ele formațiuni politice?

Valentin Naumescu: A promova valorile europene nu este un motiv de excludere din magistratură

Profesorul Valentin Naumescu, președintele ICDE, afirmă că „Legea definește formațiunile politice, nu CSM în mod arbitrar”, iar ONG-ul pe care îl reprezintă promovează valorile europene, libertatea, democrația, statul de drept, egalitatea, drepturile omului și demnitatea umană.

„Da, suntem un think tank orientat spre promovarea României Europene, acesta fiind obiectivul nostru fundamental. Credem că este un motiv de mândrie, nu de excludere din magistratură”, scrie profesorul Naumescu pe Facebook.

Capacana întinsă de CSM

Judecătorul Cristi Danileț s-a mai confruntat cu o excludere din magistratură, cea pentru două postări făcute pe Tik Tok - una în care tăia gardul verde al casei și una în care curăța piscina - sub acuzația de „conduită prin care se aduce atingere imaginii justiției”.

M-am luptat pentru valori, mi-am riscat cariera, iar în aceste zile trăiesc o adevărată tragedie pentru mine și familia mea, pentru că de cinci luni sunt lăsat fără job, fără venit.
Judecătorul Cristi Danileț

Judecătorul nu a putut însă ataca în instanță decizia de excludere pentru că CSM nu i-a comunicat încă hotărârea, deși avea obligația, potrivit legii, să o transmită în maximum 20 de zile. De atunci au trecut 5 luni și jumătate.

Între timp însă este suspendat din funcție, aceasta din cauza unei modificări la Legea 303/2004 operată în 2018, care spune că în aceeași zi cu excluderea se face și suspendarea.

Or, suspendarea din funcție înseamnă că magistratul nu mai primește salariu, deci rămâne fără venit, nu-i mai curge vechimea în magistratură și dosarele sale sunt repartizate altor magistrați.

Judecătorul Cristi Danileț a atacat decizia de suspendare în instanță, dar pe cea de excludere nu o poate contesta din cauză că CSM nu-i trimite motivarea.

XS
SM
MD
LG