Raportul arată că guvernele a 49 dintre cele mai populate țări din lume au încălcat drepturile copiilor prin susținerea produselor de învățare online fără a proteja în mod adecvat confidențialitatea datelor personale ale utilizatorilor.
Cercetarea se bazează pe analiza tehnică a 164 de produse de tehnologie educațională (EdTech) aprobate de 49 de țări în timpul pandemiei de Covid. Studiul include o examinare a 290 de companii despre care s-a dovedit că au colectat, procesat sau primit date despre copii din martie 2021.
Analiza, făcută în perioada martie - august 2021, arată că majoritatea platformelor de învățare online au trimis sau au acordat acces la datele copiilor către companii de tehnologie de publicitate (AdTech). Făcând acest lucru, unele produse din categoria „EdTech” au vizat ulterior copiii cu publicitate comportamentală.
Folosind datele copiilor pentru a-i viza cu conținut personalizat și reclame care îi urmăresc pe internet, aceste companii nu numai că au denaturat experiențele online ale copiilor, ci au deschis calea pentru influențarea opiniilor și convingerilor lor într-un moment al vieții în care aceștia pot fi manipulați ușor, arată studiul.
Cazul din România: Școala Intuitext, recomandată de Ministerul Educației
Raportul Human Rights Watch conține mai multe studii de caz, printre care și cel al companiei Softwin, recomandată de Ministerul Educației din România.
Este vorba de aplicația Școala Intuitext de la Softwin care dezvăluie în politica sa de confidențialitate că instalează 23 de cookie-uri de marketing care vizează elevii cu publicitate comportamentală pe internet, se arată în raport.
Cookie-urile de marketing sunt folosite pentru a urmări utilizatorii de la un site la altul. Intenția este de a afișa reclame relevante și captivante utilizatorilor individuali, astfel încât acestea să fie mai valoroase pentru agențiile de publicitate și pentru terții care se ocupă cu publicitate, precizează raportul.
Human Rights Watch arată că a contactat compania Softwin pentru un punct de vedere, iar reprezentanții acesteia au spus că produsul lor este „de fapt dedicat mai întâi profesorilor/educatorilor și doar subsidiar copiilor sau părinților acestora”.
Compania Softwin a recunoscut că trimite datele utilizatorilor prin cookie-uri de marketing către Facebook Pixel și către Google Analytics și că face acest lucru pentru a viza adulții „în locurile în care clienții noștri principali (profesori/educatori) sunt activi”, inclusiv pe Facebook și pe Google.
Softwin a răspuns că „pentru a fi clari, nicio dată despre copii colectată de ScoalaIntuitext.ro nu este folosită pentru publicitate, publicitate comportamentală sau orice alte scopuri comerciale”.
Compania a negat că trimite date despre copii către terți sau companii AdTech și a spus că datele copiilor pe care le colectează nu sunt utilizate pentru publicitate, publicitate comportamentală sau profilarea utilizatorilor.
Raportul mai arată că aplicația folosită în România le cere elevilor să o arate profesorului atunci când o descoperă: „Distribuiți profesorului dumneavoastră că ați descoperit această aplicație utilă și bucurați-vă de beneficiile ȘcoalaIntuitext împreună”.
Aplicația include patru butoane de partajare care, atunci când sunt accesate merg spre o platformă de socializare sau o nouă platformă, ce solicită elevului să se conecteze prin email pentru a partaja un text.
De asemenea, Human Rights Watch a constatat că Școala Intuitext a încorporat tehnologii de urmărire în paginile care puteau fi accesate de copii, inclusiv pagina intitulată „Copii”.
Școala Intuitext trimitea date despre utilizatori către companiile AdTech prin cookie-urile de marketing către o parte terță precum Facebook Pixel și Google Analytics.
Compania nu a recunoscut utilizarea instrumentelor pentru urmărirea utilizatorilor cu reclame, dar Human Rights Watch precizează că nu a găsit dovezi că aceste practici ale utilizării de date erau limitate la adulți.
Europa Liberă a contactat compania Softwin pentru un punct de vedere, dar nu a obținut un răspuns la întrebări până la publicarea acestui articol.
* În răspunsul transmis joi Europei Libere, Școala Intuitex spune că „datele copiilor care folosesc aplicaţia ScoalaIntuitext nu sunt folosite în scop de marketing şi nu sunt transmise niciunui terţ în acest sens”.
Răspunsul Intuitext
Potrivit Intuitext, studiul HRW s-a axat doar pe „pagina publică de prezentare scoalaintuitext.ro şi nu pe aplicația în care elevii (şi profesorii/părinţii) se loghează pentru a avea acces la conţinutul educaţional”, iar datele copiilor și adulților care folosesc ScoalaIntuitext ar fi folosite „exclusiv în scopurile direct legate de ScoalaIntuitext (funcţionarea aplicaţiei, relaţii cu clienţii sau , eventual, abonarea la noutăţi)”.
Pentru ScoalaIntuitext.ro „nu vorbim de date personale ale copiilor (nume, email, clasă sau orice altă dată personală) care să fi fost folosite pentru publicitate în vreun mod. Mai mult, prin ScoalaIntuitext.ro nu s-au desfăşurat lecţii de şcoală online”, adaugă compania.
„De asemenea, studiul citat pune în aceeași categorie software educaţional creat, administrat sau finanţat de guverne sau din fonduri publice cu soluţii educaţionale private care sunt accesibile în mod liber pe piaţa comercială.”, arată Intuitext în răspunsul pentru Europa Liberă.
Human Rights Watch: copiii nu puteau obiecta în mod rezonabil la o astfel de supraveghere online
Situația din România nu este unică. Raportul Human Rights Watch arată că cu excepția Marocului, toate guvernele analizate au aprobat cel puțin un produs EdTech care a lezat drepturile copiilor.
De asemenea, cercetarea arată că majoritatea produselor EdTech au fost oferite guvernelor fără costuri financiare directe.
„Susținând și permițând adoptarea pe scară largă a produselor EdTech, guvernele au transferat adevăratele costuri ale furnizării de educație online asupra copiilor, care au fost forțați, fără să știe, să plătească pentru educație cu drepturile lor la confidențialitate și acces la informații și, eventual, la libertatea lor de gândire”, arată raportul.
Documentul precizează că supravegherea datelor a avut loc în săli de clasă virtuale și în medii educaționale în care copiii nu puteau obiecta în mod rezonabil la o astfel de supraveghere.
Majoritatea companiilor EdTech nu au permis elevilor să refuze să fie urmăriți, iar cea mai mare parte a acestei monitorizări a avut loc în secret, fără știrea sau consimțământul copilului.
În majoritatea cazurilor, a fost imposibil pentru copii să renunțe la astfel de supraveghere și colectare de date fără a renunța la învățământul obligatoriu și a renunța complet la educația formală în timpul pandemiei, mai arată raportul.
„Guvernele au deschis ușa companiilor pentru a supraveghea copiii online, în afara orelor de școală și în adâncul vieții lor private, nereușind să se asigure că recomandă niște produse de învățare online care îi protejează”, a spus Hye Jung Han, cercetător în domeniul drepturilor copilului și tehnologiei și avocat la Human Rights Watch.
Dintre cele 164 de produse EdTech analizate în raport, 146 (89%) monitorizau sau aveau capacitatea de a monitoriza copiii, în cele mai multe cazuri în secret și fără acordul copiilor sau al părinților acestora, în multe cazuri strângând date personale precum cine sunt, unde sunt, ce fac în clasă, detalii despre familia și prietenii lor și ce fel de dispozitiv și-ar putea permite familiile lor să cumpere.
Human Rights Watch solicită guvernelor să adopte legi privind protecția datelor copiilor pentru a-i proteja online.
