Uniunea Europeană a anunțat marți un plan industrial masiv pentru tehnologie curată, care nu numai că ar trebui să mențină continentul în avangarda planificării unui viitor mai ecologic, ci să-i și garanteze supraviețuirea economică în timp ce se confruntă cu provocări din partea Chinei și Statelor Unite.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că instituția sa elaborează o nouă lege care vizează industriile verzi din regiune, în speranța de a face din Europa casa tehnologiei curate și a inovației.
„Vom propune un nou Act Net-Zero Industry. Scopul va fi concentrarea investițiilor pe proiecte strategice de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Ne vom uita în special la modul de simplificare și accelerare a autorizațiilor pentru noi spații de producție cu tehnologie curată”, a spus ea marți la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial (WEF), de la Davos.
Președintele Comisiei Europene a prezentat liniile directoare pentru „Planul industrial Green Deal”, care va oferi subvenții pentru industriile verzi și va pune la lucru în comun proiecte la nivelul UE, care primesc finanțare europeană, pentru ca UE să-și atingă astfel obiectivul de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.
„Știm că avem o fereastră mică pentru a investi în tehnologie curată și inovare (…) înainte ca economia de combustibili fosili să devină învechită”, a spus von der Leyen. „Trebuie să creăm un mediu de reglementare care să ne permită să ne extindem rapid și să creăm condiții propice pentru sectoarele cruciale pentru atingerea ‘zero net’. Acestea includ vântul, pompele de căldură, solarul, hidrogenul curat, stocarea și altele”.
Șefa Comisiei Europene a folosit discursul susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a spune că, pe lângă alimentarea propriei industrii europene, blocul celor 27 de națiuni va deveni mult mai puternic în combaterea practicilor comerciale neloiale, indiferent dacă acestea provin de la Washington sau de la Beijing.
UE răspunde, astfel, demersului SUA de a-și stimula tranziția energetică cu propriile planuri destinate industriei ecologice și spune că va mobiliza ajutor de stat și un fond de suveranitate pentru a împiedica mutarea companiilor în SUA.
Șefa Comisiei Europene susține că planul industrial al UE, Green Deal, va face din Europa un centru pentru tehnologie curată și inovare.
„Pentru a menține industria europeană atractivă, este nevoie să fim competitivi cu ofertele și stimulentele care sunt disponibile în prezent în afara UE”, a adăugat șefa Comisiei Europene.
„Vedem încercări agresive de a ne atrage capacitățile industriale în China și în alte părți”, a spus ea.
Și, dacă tot încearcă să se îndepărteze de o dependență excesivă de energia Rusiei, după invazia rusească în Ucraina, care a început în urmă cu aproape un an, UE evită să devină dependentă de China pentru materialele rare, esențiale pentru fabricarea bateriilor și stocarea hidrogenului și a energiei eoliene.
„Avem o nevoie imperioasă de a face această tranziție net-zero fără a crea noi dependențe”, a spus von der Leyen.
Chiar dacă UE are nemulțumiri atât față de Washington, cât și față de Beijing, von der Leyen a vorbit mult mai dur față de China în discursul său, subliniind că încă mai are speranțe de a-și consolida relația cu administrația Biden, alături de care UE trebuie să stea umăr la umăr în lupta împotriva Rusiei.
Și la Bruxelles, unde comisarul UE pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a avut discuții cu omologul său american Catherine Tai, ambii au făcut tot posibilul de a minimiza nemulțumirile UE cu privire la Legea de reducere a inflației în valoare de 369 de miliarde de dolari.
„A merge pe propriul nostru drum nu este nici eficient, nici de dorit. În schimb, ar trebui să creăm punți peste Atlantic și să stabilim standarde comune”, a spus Dombrovskis, citat de Associated Press.
Planul lui Von der Leyen va deveni acum motorul cheie al dezbaterii între națiunile membre ale UE înainte ca cei 27 de lideri ai acestora să se întâlnească pentru un summit pe această temă pe 9 și 10 februarie. Înainte ca un astfel de plan să devină realitate, UE trebuie să găsească un echilibru între capacitatea Germaniei și Franței de a oferi ajutoare economice de stat și, pe de altă parte, necesitatea de a acorda fonduri statelor membre mici, care nu au o astfel de putere economică.
Nu au fost menționate cifre specifice, dar continuând pe linia a ceea ce SUA au prevăzut în Actul de reducere a inflației (IRA) și cum UE a oferit deja 672 de miliarde de euro (727,5 miliarde de dolari) ajutor pentru a permite statelor membre să facă față impactului războiului din Ucraina, orice angajament în acest sens al UE se anunță a fi unul masiv.
Concurența SUA
Anunțul Comisiei vine la doar câteva luni după ce SUA au lansat propriul Act de reducere a inflației.
Mulți lideri ai UE au văzut atunci demersul SUA ca o încercare de a scoate firmele europene de pe piața profitabilă americană a tehnologiei de energie curată, cum ar fi vehiculele electrice. Ei au acuzat SUA că favorizează excesiv o abordare de tipul „fabricat în America” care discriminează multinaționalele europene.
Într-o scrisoare adresată săptămâna trecută statelor membre UE, vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a spus că planul SUA „riscă să atragă unele dintre întreprinderile noastre din UE să-și mute investițiile în SUA”.
„Productivitatea noastră este în urmă și din ce în ce mai puține dintre cele mai mari firme de pe planetă au sediul în UE”, a avertizat și prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.
Legislația SUA, aprobată de parlamentarii americani în august și care include un record de 369 de miliarde de dolari în cheltuieli pentru politicile climatice și energetice, a primit câteva replici iritate din partea UE.
Executivul comunitar a declarat atunci că are „îngrijorări serioase” cu privire la conceperea stimulentelor financiare din pachet.
UE și Statele Unite au fost în dezacord câteva luni după decizia Washingtonului de a acorda credite fiscale cetățenilor care cumpără mașini electrice fabricate în America de Nord.
Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa investițiilor în Europa și a determinat companiile europene să ia în considerare potențiala relocare în Statele Unite.
Departamentul de Trezorerie al SUA a emis mai multe ghiduri la sfârșitul lunii decembrie care ar permite companiilor din UE să beneficieze de anumite credite fără a fi nevoie să-și modifice modelele de afaceri. Cu toate acestea, alte îndrumări cu privire la modul în care va fi implementată legislația sunt încă în curs de elaborare.
„UE continuă să caute un tratament similar, nediscriminatoriu, pentru producătorii de vehicule curate din UE, în conformitate cu Creditele pentru vehicule curate din Legea privind reducerea inflației. Această schemă rămâne o preocupare pentru UE, deoarece conține prevederi discriminatorii”, a anunțat Comisia Europeană într-o declarație făcută la sfârșitul lunii decembrie.
Oficialii americani, inclusiv președintele Joe Biden, au fost acuzați atunci de protecționism. Pentru a atenua tensiunile, într-o discuție cu omologul său francez, Biden a spus în luna decembrie a anului trecut că „putem rezolva unele dintre diferențele care există, sunt încrezător”.
În octombrie, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a recunoscut că sunt puțin probabile schimbări majore ale legislației.
În timp ce discuțiile cu SUA continuă, von der Leyen susține că vrea să reducă birocrația în Europa și să intensifice investițiile ecologice.
„Vom pregăti un Fond european de suveranitate ca parte a revizuirii intermediare a bugetului nostru la sfârșitul acestui an. Acesta va oferi o soluție structurală pentru a spori resursele disponibile pentru cercetarea în amonte, inovarea și proiectele industriale strategice esențiale pentru atingerea 'zero net'. Dar, deoarece acest lucru va dura ceva timp, ne vom uita la o soluție de legătură pentru a oferi asistență rapidă și direcționată acolo unde este cel mai necesar”, a spus von der Leyen, marți, la Davos.
Înainte de discursul lui von der Leyen, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Faith Birol, a declarat într-un panel al Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos că securitatea energetică este cel mai mare motor al investițiilor în climă. El a spus că Actul de reducere a inflației (IRA) din SUA, semnat de președintele Biden la sfârșitul anului trecut, va stimula investițiile în energie mai curate și reprezintă, de la Acordul de la Paris din 2015, cel mai important acord privind schimbările climatice.
Acest punct de vedere a fost reluat și de Larry Fink, directorul executiv al Black Rock, cel mai mare administrator de active din lume, la un eveniment din marja reuniunii WEF.
John Kerry, reprezentantul pentru climă al SUA, a declarat într-un astfel de grup privind finanțarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon că singura modalitate de a evita daunele catastrofale cauzare de schimbările climatice este ca guvernele și companiile să cheltuiască foarte mult pentru asta. „Cum ajungem acolo? Lecția pe care am învățat-o în ultimii ani este: bani, bani, bani, bani, bani, bani, bani”, a spus Kerry despre șansele ca omenirea să atingă obiectivul Acordului de la Paris din 2015, de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius pentru nivelurile preindustriale.
Numai că nu toate țările europene au salutat tranziția energetică făcută de administrația Biden. Unii se tem că acesta le va dezavantaja companiile. „Înțeleg importanța Actului din perspectiva SUA, dar pe de altă parte ar trebui să mă gândesc și la interesele europene”, a declarat Jozef Sikela, ministrul ceh al industriei și comerțului, participant în cadrul aceluiași panel al WEF ca Birol, citat de Reuters.
Nu la fel de incisiv a fost premierul spaniel Pedro Sanchez, care a spus că Europa ar trebui să învețe de la Statele Unite atunci când vine vorba de sprijinirea industriilor sale verzi.
„Trebuie să reformăm unele aspecte interne ale politicilor noastre industriale, cum ar fi ajutorul de stat, reducerea birocrației și încercarea de a transmite un mesaj industriei din întreaga lume că este Europa și, desigur, Spania, acesta este un loc bun de localizat”, a spus Sanchez pentru CNBC.
Vicki Hollub, directorul executiv al producătorului american de petrol Occidental Petroleum Corp (OXY.N) , a numit anterior legislația SUA drept unul dintre cele mai inovatoare proiecte de lege semnate vreodată de administrațiile SUA.
Dar ea a apelat la guvernele europene pentru impozitarea firmelor de combustibili fosili care dezvoltă și energie regenerabilă.
„Cu tot respectul pentru Europa, urăsc să o spun, dar trebuie să o spun: impunerea unui impozit pe profit excepțional companiilor petroliere care fac tot posibilul să crească energia eoliană și solară în Europa nu a fost cea mai inteligentă mișcare, în opinia mea,", a spus Hollub. Subvențiile sunt foarte importante pentru dezvoltarea noilor tehnologii, a spus ea în panelul WEF la care a participat alături de Birol și Sikela.
Originile crizei și soluția Comisiei
Criza energetică din Europa a fost declanșată de invazia rusească în Ucraina, comisă de regimul Putin la anul trecut, și a fost resimțită de toate statele membre ale Uniunii Europene, afectate de creșterea prețului la gaze cu aproape 90% față de anul precedent.
Sikela a spus că gospodăriile și industriile europene plătesc cea mai mare factură pentru criza energetică globală, în timp ce noua legislație americană va retrage investitorii și va forța guvernele să intre într-o competiție „periculoasă” pentru subvenții.
Von der Leyen le-a spus ulterior reporterilor că fondul propus - o idee pe care a lansat-o pentru prima dată în septembrie și care încă nu are sprijinul tuturor guvernelor UE, dar mai ales pe cel al Germaniei - va acorda atât granturi, cât și împrumuturi.
Ea a spus că, pe măsură ce UE se pregătește să înființeze acest fond - menit să facă industriile interne mai competitive, în special față de afacerile din SUA și Asia - o soluție de legătură pentru finanțarea industriei ecologice ar implica și împrumuturi și granturi.
„Avem nevoie de un mesaj foarte clar și de un semnal pentru industria tehnologiei curate că Europa este casa și viitorul lor și că merită să investim aici”, a spus ea reporterilor acreditați la forumul de la Davos.
„Deoarece acest lucru va dura ceva timp, vom analiza o soluție de legătură pentru a oferi sprijin rapid și direcționat acolo unde este cel mai necesar”, a spus șefa executivului comunitar, fără a oferi detalii, adăugând că Comisia stabilește nevoile industriei ecologice.
În acest timp, în Germania protestele împotriva schimbărilor climatice au fost reluate marți din cauza distrugerii unui mic sat pentru a permite extinderea unei mine de cărbune, în timp ce țara se străduiește să-și sporească securitatea energetică pe fondul tăierii aprovizionării cu gaze rusești.
Ce este neutralitatea climatică
Țările blocului comunitar s-au angajat ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia își propune ca, prin tranziția verde, să reducă dependența energetică a UE, iar prin înlocuirea combustibililor fosili cu forme de energie mai curată să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale UE și dependența acesteia de gazele din Rusia.
Trecerea la o societate și o economie cu emisii zero reprezintă „atât o provocare urgentă, având în vedere numărul tot mai mare de fenomene meteorologice extreme, cât și o ocazie de a crea noi locuri de muncă și oportunități economice”, spune Comisia Europeană.
Consiliul lucrează în prezent la elaborarea unor noi norme vizând reducerea emisiilor UE cu cel puțin 55% până în 2030 (comparativ cu 1990), în cadrul așa-numitului pachet „Pregătiți pentru 55”.
