Parlamentul a adoptat fără rezerve, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat modificări ale unei legi vechi de 20 de ani, privind starea de asediu și de urgență pe teritoriul României. Prin ele, autoritățile pot mobiliza rezerviști mai mulți, pot scoate cetățenii apți la muncă, pot rechiziționa bunuri sau pot cere operatorilor economici să presteze servicii pentru forțele armate.
Modificarea legii, inițiată de Guvern în 2018 în urma unei decizii CSAT, aprobată de Parlament în septembrie 2019 și promulgată de președintele Klaus Iohannis joi, a fost determinată de o lecție învățată în timpul exercițiilor comune cu NATO, arată nota de fundamentare a noii legi. Autoritățile și-au dat seama că, în cazul instituirii stării de urgență sau de asediu, nu pot mobiliza suficienți rezerviști care să ajute armata și forțele de ordine și nici nu pot determina legal operatorii economici să producă sau să livreze servicii pentru forțele din sistemul de apărare.
„În urma testării mecanismelor de punere în aplicare a măsurilor excepționale corespunzătoare stărilor de urgență și de asediu, în cadrul Exercițiilor NATO de management al crizelor, a rezultat faptul că prevederile Ordonanței, coroborate cu cele ale altor acte normative din domeniul apărării, determină o serie de limitări în ceea ce privește pregătirea și utilizarea resurselor umane din rezerva de mobilizare, respectiv accesarea produselor și serviciilor din economia națională de care forțele destinate apărării au nevoie pentru îndeplinirea misiunilor pe timpul stărilor mai sus menționate. Prevederile (...) nu sunt suficiente pentru ca unitățile militare din forțele destinate apărării să poată pregăti și utiliza rezerviștii din rezerva de mobilizare pe timpul stării de urgență”, arată nota de fundamentare a actului normativ.
Starea de asediu nu presupune neapărat existența unui conflict armat pe teritoriul României, ci un set de măsuri luate pentru „creșterea capacității de apărare a țării”, în situația iminenței unei acțiuni sau inacțiuni împotriva suveranității, independenței sau integrității teritoriale a țării. De asemenea, starea de urgență poate fi instituită în cazul unor amenințări „la adresa democrației constituționale”, pentru care să fie nevoie de „apărarea instituțiilor statului de drept” sau „restabilirea stării de legalitate”, sau în cazul unor dezastre, arată legea privind starea de asediu și cea de urgență, care datează din 1999.
Prevederile legale vechi stabileau că „rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați doar pe timpul stării de asediu, de mobilizare sau de război, nu și pe timpul stării de urgență”, astfel că în cazul instituirii stării de urgență, nu există personal suficient pentru îndeplinirea misiunilor, mai explică Guvernul.
De asemenea, „pe timpul stării de urgență nu există pârghii legale prin care instituțiile statului să poată obliga operatorii economici să-și reorienteze activitatea/producția către realizarea produselor și prestarea serviciilor destinate forțelor sistemului național de apărare”, mai arată nota de fundamentare.
Noile prevederi stabilesc că instituțiile de securitate națională pot mobiliza rezervişti pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni și pe timpul stării de urgență sau „pot chema persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public”.
De asemenea, pe durata stării de asediu, statul trebuie să asigure și să organizeze „cu prioritate transporturile, comunicaţiile, produsele, resursele şi infrastructura pentru nevoile forţelor destinate apărării”.
O altă noutate introdusă de lege este că statul poate rechiziţiona bunuri pe timpul stării de asediu sau de urgență.
Noua lege introduce și prevederea că „conducătorii autorităţilor publice şi administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură şi alimentaţie, alimentare cu apă, comunicaţii şi transporturi au obligaţia de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esenţiale pentru populaţie şi pentru forţele destinate apărării”.
Dacă în vechea lege, autoritățile civile și militare erau obligate să asigure, pe timpul stării de asediu sau de urgență, paza tuturor stațiilor radio și de televiziune, în noua lege se stabilește că este vorba doar de posturile radio-tv publice.
Facebook Forum