Linkuri accesibilitate

De ce a spus președintele că PSD dă Ardealul ungurilor. Interviu cu fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu


Cristian Diaconescu

Fost ministru de Externe și fost consilier prezidențial, Cristian Diaconescu spune că „președintele, ca instituție, este cel mai informat cetățean român în legătură cu problemele de securitate”.

Președintele Klaus Iohannis i-a acuzat miercuri pe social-democrați că vor „să dea Ardealul ungurilor”, după ce proiectul referitor la Autonomia Ținutului Secuiesc a trecut tacit de Camera Deputaților și a fost respins miercuri de Senat. Declarațiile prezidențiale i-au determinat pe reprezentanții comunității maghiare să depună o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru că spusele lui Klaus Iohannis ar fi adus „grave atingeri dreptului la demnitate a minorității naționale maghiare din România” și pentru că au „instigat la ură”. Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu pune însă accentul în analiza lui mai degrabă pe Parlament, decât pe Președinție.

Europa Liberă: Care credeți că ar fi efectele declarațiilor făcute de președintele Klaus Iohannis, care l-a întrebat pe liderul PSD ce i-a promis premierul ungar Viktor Orbán în schimbul trecerii tacite prin Camera Deputaților a proiectului privind autonomia Ținutului Secuiesc ?

Cristian Diaconescu: „În primul rând, să plecăm de la premise. Avem primul Parlament al unui stat NATO și al Uniunii Europene, care decide, într-un stat democratic, chiar și într-o fază intermediară, acceptarea unei propuneri legislative privind autonomia pe criterii etnice în Europa. Nu a mai existat deocamdată vreun Parlament, repet, chiar într-o fază intermediară, care să accepte așa ceva.”

Europa Liberă: Tirolul de Sud, care aparține Italiei din 1919 și unde limba germană are statut egal cu limba italiană, care este limba oficială a statului, plus multe alte drepturi colective.

Cristian Diaconescu: „Tirolul de Sud este o situație specială. În primul rând, după cum cunoaștem, Italia nu recunoaște categoriile minoritare etnice, ci numai minoritare lingvistice, sau etnia din punctul de vedere al folosirii limbii. În Tirolul de Sud, în majoritară este limba germană.

În al doilea rând, zona Tirolului de Sud face parte dintr-o regiune din cele cinci regiuni de dezvoltare ale Italiei care sunt menționate în Constituția Italiei. Deci, procesul este invers. Dar ceea ce se întâmplă în Tirolul de Sud în legătură cu autonomia este un demers de organizare și de legiferare care urmează Constituția și nu merge împotriva Constituției Italiei.

Deci, din acest punct de vedere, și am văzut că se dă foarte des acest argument, situația este complet diferită față de România, unde se încearcă legiferarea unei, să zicem, autonomii pe criteriu etnic împotriva prevederilor constituționale.

Normal ar fi ca cei care au astfel de idei întâi să încerce să modifice Constituția, după care să se aplece asupra legiferării ordinare. În al doilea rând, avem o propunere reiterată aproape în fiecare an, cam începând din 2003-2004, în Parlamentul României, privind autonomia pe criterii etnice a așa-zisului Ținut Secuiesc. Sigur că în diverse etape a fost cosmetizată, trimisă spre diverse concepte de autonomie, culturală, de identitate, practic urmărindu-se același lucru – un tip de organizare „stat în stat”.

În anul 2005-2006, tot pe baza unei astfel de propuneri, s-a cerut opinia Comisiei de la Veneția. Într-o evaluare de peste 100 de pagini, Comisia de la Veneția a spus că este cât se poate de neclară conceptualizarea acestui principiu și a cerut o serie de clarificări – începând de la modul de asumare, chiar și din punct de vedere cultural, al apartenenței la o minoritate; de ce se dă preferințe unei minorități în dauna altora din punct de vedere al organizării autonome; chestiuni care țin de identitate, aspecte care țin de organizarea comunității. La acest raport al Comisiei nu s-a dat niciun răspuns, următoarele inițiative legislative fiind exact în aceeași parametri ca cele criticate de Comisia de la Veneția.

În perioada 2013-2014, au existat o serie de inițiative cetățenești susținute și de la Budapesta, și de UDMR, prin care s-a cerut Comisiei Europene de această dată recunoașterea autonomiei pe criteriu etnic ca fiind parte a dreptului european, ca fiind un Aquis Comunitar. În acel moment, Comisia a respins aceste solicitări cu motive oarecum asemănătoare cu cele ale Comisiei de la Veneția. Ungaria a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu numai în legătură cu România, dar și în legătură cu Slovacia. Cazurile supuse judecății Curții Europene au fost respinse de Curte. Practic, astăzi putem vorbi că acest tip de inițiative și acest tip de atitudini nu și-au găsit niciun fel de recunoaștere din punct de vedere normativ la nivel european.

Și atunci revin: avem în România, o instituție a Parlamentului care, într-o formulă tacită, discutabilă din punctul de vedere al procedurilor, a aprobat și a legiferat această propunere de act normativ făcută, repet, împotriva oricăror principii de drept intern și de drept internațional, ca să nu mai vorbesc de dreptul european.”

Europa Liberă: Cum se face că, totuși, niciun politician nu a sesizat acest lucruri public, deși proiectul privind Autonomia Ținutului Secuiesc a fost pus pe masa conducerii Camerei Deputaților acum trei săptămâni sau chiar o lună, niciun parlamentar, nici liberal, nici de altă culoare nu a spus nimic? Președintele Iohannis, care și el era la curent cu mersul legislativ al acestui proiect, care altminteri a primit avize negative de la toate comisiile parlamentare, nu a spus nici el nimic. Pare că toată lumea a așteptat ca el să treacă prin procedura tacită.

Cristian Diaconescu: „Este un deficit al politicienilor, așa cum menționați. Mai mult decât atât, vreau să vă spun că, din punct de vedere al procedurilor parlamentare, de exemplu, Comisia sesizată în fond cu analiza acestui act normativ transmite punctul de vedere la Biroul permanent, alături de alte comisii avizatoare, iar Biroul permanent, format din politicieni de toate culorile pe care le menționați, are obligația ca în cinci zile să pună pe ordinea de zi respectivul proiect. Înțeleg, am văzut niște extrase din discuțiile din Comitetul liderilor de grup și din Biroul permanent, că un parlamentar din Mișcarea Populară, dl Pașcan, ar fi făcut o cerere înăuntrul acestor structuri ale Parlamentului, iar această cerere a fost votată, pentru punerea pe ordinea de zi cu respingerea acestui act normativ. De ce nu s-a pus pe ordinea de zi, ce s-a întâmplat, deși au fost o serie de sesiuni plenare, și în această perioadă, ale Camerei Deputaților, nu știu să vă spun. De ce nu s-a sesizat public această situație în egală măsură mi se pare o chestiune stranie.

Dar, în orice caz, repet, și am primit și eu ceva semnale din Europa din acest punct de vedere, ceea ce apare în opinia publică, mai ales cea internațională, este faptul că avem primul Parlament în Europa care a aprobat o astfel de inițiativă. Chestiunile de tehnicalitate, procedurale, cine, cum ar fi trebuit, a sesizat sau nu – sunt minore, pentru că acesta este rezultatul.”

Europa Liberă: Credeți că acest lucru justifică ieșirea președintelui, care acuză „vânzarea Ardealului” și implicit Ungaria de revizionism? Exprimările acestea nu încing din nou o relație atât de sensibilă?

Cristian Cristian Diaconescu:„Nu sunt în măsură să justific ieșirile președintelui, ca de altfel ale niciunui politician. Un singur aspect aș vrea să subliniez aici – președintele, ca instituție, este cel mai informat cetățean român în legătură cu problemele de securitate și siguranță națională. Restul aspectelor și în ce măsură ponderează public informațiile pe care le are – aici chiar nu am niciun fel de lucruri de adăugat. Dar, repet, strict instituțional vorbesc, dacă există informații și dacă există date în legătură cu anumite probleme de securitate națională – președintele este informat. În legătură cu modul în care comunică președintele din acest punct de vedere – acesta este responsabilitatea domniei sale.”

Europa Liberă: În situația actuală, România are nevoie de un culoar economic, și nu numai, prin Ungaria către Europa Occidentală. Această tensionare a relațiilor bilaterale ar putea duce la dificultăți pentru menținerea acestui culoar?

Cristian Cristian Diaconescu:„Ungaria, din niciun punct de vedere, nu are dreptul să șantajeze niciun stat, inclusiv România, din perspectiva coridoarelor umanitare. Coridoarele verzi sunt măsuri luate la nivelul întregii Uniuni Europene, sunt expresia parteneriatului și a relațiilor bazate pe sistemul de valori al Uniunii Europene. Deci, anumite criterii, repere, privite din punct de vedere național sau al intereselor propagandistice dintr-un stat sau altul, nu pot face obiectul discuției în legătură cu aceste coridoare. Mai mult decât atât, din punctul de vedere al regiunii și din punct de vedere al relațiilor din UE, este nevoie de coeziune, este nevoie de cooperare și este nevoie ca noi toți să împărtășim același sistem de valori dacă vrem ca UE să mai supraviețuiască. Or, din acest punct de vedere, atât politic, și mă refer la Fidesz, cât și din punctul de vedere al poziționării anterioare, Ungaria este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește criteriul standardelor și valorilor.

Deci, sper că judecata Budapestei, din acest punct de vedere, va fi una înțeleaptă, fără elemente de presiune care nu-și au locul, mai ales în condițiile în care între România și Ungaria există o relație bilaterală bazată pe un parteneriat strategic stabilit încă în anul 1997.”

Europa Liberă: Mai devreme ați sugerat că președintele are toate informațiile privitoare la siguranța națională și că, în general, s-ar exprima folosind aceste date.

Cristian Diaconescu: „Nu, am spus că are toate datele, nu am spus că se exprimă folosind aceste date, am spus numai că are toate datele.”

Europa Liberă: Și atunci, declarația lui că PSD și UDMR au făcut acest lucru pentru a da ungurilor Ardealul pe ce se bazează?

Cristian Diaconescu: „Este o problemă pe care președintele o poate clarifica, ceea ce, însă, mi s-ar părea decent ar fi ca PSD-ul și UDMR-ul să-și explice întâi atitudinile.”

Europa Liberă: Din acest punct de vedere toate partidele ar trebui să dea explicații, fiindcă parcursul unui proiect legislativ nu este un secret pentru nimeni, nici măcar pentru președinte

Cristian Diaconescu: „Fără îndoială, fiecare trebuie să explice și este dator să o facă în fața societății românești, conform responsabilităților și atribuțiilor pe care le are. Din acest punct de vedere, repet, faptul că instituția prezidențială este cea care, în mod constituțional, este și informată, și obligată să vegheze la funcționarea din punct de vedere securitar al statului român, este o chestiune legiferată de competențe, nu este un atribut pe care i-l adăugăm noi acum. În legătură cu legiferarea, este o chestiune a Parlamentului.”

Europa Liberă: Ca fost diplomat și persoană care a deținut funcții foarte înalte în stat, cum este percepută din afară o astfel de declarație ca cea făcută de președinte?

Cristian Diaconescu: „Pot să vă spun cum este percepută din afară astăzi, când vorbim o decizie prin care legiferezi, chiar parțial, o propunere extrem de sensibilă. Sunt semnale pe care le-am primit din Spania în ceea ce privește atitudinea Bucureștiului sau, mă rog, a Parlamentului. În legătură cu președintele, și dacă m-ați întrebat legat de experiență, da, să știți că, în general, se dialoghează în Europa nu formal, nu public, în general se dialoghează în Europa când apar astfel de teme sensibile. Și cred că există răspunsuri din zona părții române. Șefii de stat sau de Guvern, miniștrii de externe dialoghează, comunică direct în ideea de cooperare, și de a clarifica anumite aspecte.

Pentru că, dacă privim în tot această problemă, și, încă o dată, nu putem evita ce s-a decis în Parlament, problema dintre România și Ungaria e sensibilă și fără a o exacerba în puseuri naționaliste ridicole, este o chestiune care interesează la nivel european. Bănuiesc că și președintele României comunică, din acest punct de vedere, cu omologii săi.”

Europa Liberă: Ați fi sfătuit un președinte să iasă cu astfel de declarație?

Cristian Diaconescu: „Depinde de condiții și de circumstanțe.”

Facebook Forum

VIDEO

Mașinării uriașe caută cele mai mici particule ale universului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:43 0:00
XS
SM
MD
LG