Linkuri accesibilitate

De ce a vrut Patriarhul Daniel protocolul cu Poliția? Coronavirus în România


Între Patriarhul Daniel și Papa Francisc par să fie mai multe deosebiri, decât asemănări

Biserica Ortodoxă Română se teme să nu-și piardă enoriașii, mai ales că treptat a înregistrat cote din ce în ce mai joase de popularitate. Protocolul dintre Biserică și Ministerul de Interne prin care Lumina ar ajunge în casele românilor, în plină pandemie, nu doar cu ajutorul voluntarilor, ci și cu ajutorul polițiștilor, face parte dintr-o suită de alte protocoale semnate de-a lungul ultimilor 30 de ani și dintr-o lungă tradiție de coabitare între Stat și Biserica Ortodoxă Română.

Puțin peste jumătate dintre români mai aveau încredere în Biserică, anul trecut, când au fost făcute ultimele sondaje de opinie în acest sens.

BOR încearcă să-și convingă enoriașii că este aproape de ei prin gesturi imediate și palapabile, nu așa cum a făcut Papa Francisc, care i-a învățat pe catolici cum să-și aprindă singuri candela și cum să se binecuvânteze unii pe alții. Credința interioară nu pare să fie o formulă viabilă pentru Biserica Ortodoxă Română, care experimentează pierderea treptată a oamenilor religioși, a celor practicanți, așa cum s-a întâmplat cu zeci de ani în urmă cu bisericile occidentale. Există cumva o contradicție între disciplina și smerenia șefului Bisericii Catolice, Papa Francisc, și negocierea pe care Patriarul Daniel a făcut-o cu guvernul, după ce mai înainte a încercat să se revolte împotriva recomandărilor igenice și de distanțare socială. Nu e neapărat vorba despre linia de fractură desenată de unul dintre cei mai importanți gânditori ai relațiilor internaționale, Samuel P. Huntington, care explica, poate prea simplist, că statele ortodoxe sunt total diferite de cele catolice și protestante și că această diferență continuă să persiste și să-i dezavantajeze pe ortodocși.

Un studiu al Băncii Mondiale, publicat în 2018 (Simeon Djankov, Elena Nikolova, „Communism as the Unhappy Coming”) sugerează că ortodocșii sunt mai săraci decât protestanții, catolicii și necredincioșii, mai puțin fericiți, preferă să aibă locuri sigure de muncă, chiar dacă mai prost plătite, așteaptă mai mult angajament din partea statului și ar fi mai puțin entuziaști față de ideile noi. Aceste trăsături au în același timp legătură și cu perioada comunistă, în care, spre exemplu, Biserica Ortodoxă Română, la nivel de înalți prelați, a colaborat cu regimul ceaușist, în vreme ce preoți mărturisitori ortodocși au murit în închisorile comuniste, iar biserici de referință au fost dărâmate în perioada ceaușistă. De altfel, una dintre deosebirile mari dintre ortodocși și catolici este aceasta, că în vreme ce Biserica Catolică a avut în trecut roluri politice importante, Biserica Ortodoxă a fost aservită puterii, oricare a fost puterea. Firește au existat mereu monahi sau preoți care au făcut opinie separată, dar ca instituție, Biserica Ortodoxă a făcut servicii puterii pentru ca apoi să primească la rândul ei beneficii. Nu totdeauna a ieșit câștigătoare.

Nici acum nu e clar dacă polițiștii vor duce lumina și paștile prin blocuri si cartiere aglomerate, așa cum a bătut palma Patriarhul cu ministrul Internelor, ignorând pericolul epidemiei sau dacă lucrurile vor fi făcute așa cum a cerut președintele Iohannis și cum au făcut și celelalte culte, cu discreție, în izolare. Președintele Klaus Iohannis a criticat ideea protocolului dintre Biserică și Stat, sfătuindu-i pe români să stea în casă, fiindcă altfel după sărbători vor avea înmormântări.

Biserica Ortodoxă Română vrea să-și demonstreze importanța prin excepțiile acceptate de ministrul de Interne, iar Statul își arată din nou disponibilitatea de a le discrimina pe celelalte culte în favoarea BOR, care încă de la început a fost refractară față de măsurile împotriva epidemiei.

La sfârșitul lunii februarie, când autoritățile dădeau primele recomandări despre distanțarea socială și igiena necesară în fața epidemiei, în primă instanță un comunicat al Patriarhiei, care în ultimii ani are un purtător de cuvânt mirean, a dat semne de acceptare.

Imediat a doua zi, însă, după ce teologi de frunte și înalți prelați au discutat furioși în spațiul virtual și nu numai, despre această cedare a Bisericii în fața Statului, Patriarhul Daniel a publicat o misivă de opoziție și revoltă, în care voia să dreagă lucrurile în fața înalților prelați mai conservatori și în general în fața acelor reprezentanți ai elitei teologice care nu acceptă schimbările.

Astfel, de la cel mai înalt nivel al Bisericii Ortodoxe Române explicația a fost simplificată: „măsurile de prevenire a coronavirusului au fost îmbrățișate la început” avându-i în vedere pe cei „mai slabi în credinţă”. Patriarhul Daniel a citat aici din Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel, unde există sfaturi despre „cum să ne purtam cu cei slabi și să nu dăm prilej de sminteală nimanui”. Tot atunci, patriarhul a explicat pe larg că Sfânta Euharistie „nu este şi nu poate fi niciodată izvor de îmbolnăvire şi de moarte, ci izvor de viaţă nouă în Hristos, de iertare a păcatelor, de vindecare a sufletului şi a trupului”. Catolicii și ortodocșii cred că, în timpul oficierii Euharistiei, pâinea și vinul se transformă în trupul și sângele lui Isus. Lucrurile se petrec, însă, diferit la fiecare cult în parte.

De pildă, la ortodocși, preotul folosește aceeași linguriță pentru acest sacrament. Șeful Bisericii Ortodoxe Române i-a îndemnat atunci pe credincioși și pe preoți să nu se abată de la tradiție, ci chiar să ceară ajutor de la duhovnici „spre a se întări în credință”. Sărutatul icoanelor și lingurița comună au continuat să facă parte din ritualul Bisericii Ortodoxe Române, până a apărut primul Decret prezidențial și prima Ordonanță militară, adică pe 17 martie. Până atunci, vreme de aproape o lună, elita ortodoxă din România le-a spus oamenilor că sunt apărați de credință, încurajându-i să-și continue practicile obișnuite împotriva recomandărilor, care fuseseră făcute de autorități.

Încercarea BOR de a-și ține aproape enoriașii cu orice risc a fost și la începutul crizei de coronavirus și este și înainte de sărbătorile pascale o formulă din care Biserica Ortodoxă ar putea mai degrabă să piardă decât să câștige. Pactul cu Puterea pare o soluție avantajoasă pentru fiecare dintre cei doi actori, pentru că liberalii și-ar dori și ei la schimb voturile practicanților religioși și susținerea preoților, care adesea continuă să-și îndemne enoriașii spre unul sau altul dintre partidele autohtone când sunt alegeri. Enoriașii s-ar putea să nu creadă, totuși, în masă ideea că ar putea fi salvați în fața coronavirusului de credință, mai ales după ce mai mulți prelați au fost testați pozitiv.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG