Trecerea la un nou model de creștere economică care să producă tranziția spre o economie durabilă, care să nu mai fie bazată pe consum drept vector de creștere, granturi și programe de investiții pentru IMM-uri și companii, măsuri pentru ocuparea forței de muncă, inclusiv prin readucerea în țară a lucrătorilor români din străinătate, sunt principalele prevederi pe care Guvernul României le-a trecut în programul de relansare economică post-pandemie, program ce va fi prezentat într-un eveniment public la ora 18.
Programul executivului face o trecere în revistă a principalelor măsuri de sprijin adoptate în timpul pandemiei, pentru a merge la măsuri cu aplicabilitate pe termen scurt și mediu, dar și la proiecte cu termen de implementare pe termen chiar și de 10 ani, precum proiecte de infrastructură- Autostrada Unirii, metroul din Cluj sau cel spre Aeroportul Otopeni, construcția a trei spitale regionale și modernizarea și reabilitarea a aproape 2.500 de școli. Mare parte dintre acestea nu au însă trecute și sursele de finanțare, lucru ce le face să arate ca planuri ambițioase bune pentru campanie electorală ce urmează, dar fără fundament în situația economică actuală.
„Criza sanitară și economică provocată de pandemia globală cu Covid-19 a arătat vulnerabilitățile României determinate de modelul de dezvoltare promovat de guvernările anterioare", subliniază executivul în preambulul programului de relansare economică.
Astfel, Guvernul își propune schimbarea modelului de dezvoltare a României de la unul bazat pe consum și politici pro-ciclice la o creștere economică bazată pe:
- stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești
- investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice
- transformarea digitală a economiei și a administrației publice
- pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică
- tranziția către o economie durabilă
Obiectivul trasat pentru anul 2025 este ca Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27.
Efectele pandemiei asupra economiei și măsurile implementate pentru relansare
Guvernul estimează o scădere economică de 1.9% pentru 2020 în contextul pandemiei de coronavirus care a dus la o scădere a veniturilor și la redistribuirea de resurse bugetare pentru intervenții de sprijin a economiei și a populației.
Această contracție a PIB-ului este determinată de dependența României de schimburile comerciale cu zona euro, revenirea întârziată a activității industriale sau o posibilă revenire a pandemiei cu efecte asupra companiilor și locurilor de muncă.
Astfel, executivul face o scurtă trecere în revistă a principalelor politici fiscale și bugetare implementate în timpul pandemiei, programe precum IMM Invest sau sprijinul acordat pentru șomajul tehnic și reluarea activității.
De asemenea, mai sunt amintite plata șomajului tehnic, în condițiile în care aproape 1,5 milioane de contracte de muncă au fost suspendate, sau susținerea cu până la 41.5% a revenirii la muncă a angajaților care au stat în șomaj tehnic.
Obiective și finanțări
Un important factor pe care executivul își bazează relansarea economică post-pandemică îl reprezintă oferirea de granturi de sprijin pentru companii, care variază de la sprijinirea microîntreprinderilor pentru plata datoriilor, chiriilor sau utilităților, până la sprijin pentru repornirea activității în domenii grav afectare de măsurile restrictive (HoReCa, transporturi, turism, evenimente), la reconversia economică a unor IMM-uri sau creșterea competivității și dezvoltarea micilor afaceri prin fonduri din Programul Operațional Regional.
Digitalizarea reprezintă un alt obiectiv pe care guvernul dorește să îl atingă, iar aici se bazează pe dezvoltarea de start-up-uri de către studenți (finanțate cu granturi de până la 100.000 de euro) sau dezvoltarea Star-Tech Innovation (venit să înlocuiască Start-Up Nation) unde se oferă până la 42.000 de euro în granturi pentru circa 7.000 de noi IMM-uri.
Fonduri mai sunt alocate și pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare, dar și pentru programe de finanțare pentru investiții noi și relocarea de companii în România.
Guvernul mai propune înființarea Fondului Român de Investiții (pentru finanțarea unor investiții în domenii de interes strategic), respectiv înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (instituție de credit pentru proiecte de investiții).
Executivul a mai prevăzut și acordarea unui sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2.500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă:
- Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani;
- Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență;
- Cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.
Planul național de investiții
Dezvoltarea infrastructurii, eterna problemă a României, este tratată extrem de optimist de către executiv care prevede proiecte ambițioase precum finalizarea celor 400 de kilometri de autostradă și drum expres aflați în implementare, dar și demararea, într-un termen de 10 ani, a proiectelor pentru alți 3.000 de kilometri de autostradă și drumuri expres.
În programul de relansare economică mai sunt prevăzute și investiții în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 (estimate la 12,48 miliarde euro), construirea primelor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) în perioada 2021-2027 sau modernizarea și reabilitarea altor sute de unități sanitare din mediul rural sau urban.
Educația are un capitol special care prevede modernizarea și reabilitarea a 2.488 de unități școlare (circa 6 miliarde de lei), construcția a 180 de grădinițe cu program prelungit (14,6 milioane de euro), conformarea grupurilor sanitare (31,4 milioane lei) sau construirea de 40 de campusuri școlare și 30 de cămine universitare.
Apă și canalizare în mediu rural și racordarea la gaze reprezintă un alt punct din planul de relansare economică pentru care guvernul alocă aproape 20 de miliarde de lei, iar când vine vorba de agricultură, planul economic prevedere reabilitarea a 138 de amenajări de irigați și construirea canalului Siret-Bărăgan.
Evenimentul de lansare a programului va avea loc, miercuri de la ora 18.00, la Clubul Diplomaților, în prezența președintelui Iohannis.
