​Numărul paturilor de terapie intensivă destinate bolnavilor COVID a rămas în mare parte neschimbat de la începutul pandemiei. Deși Ministerul Sănătății a beneficiat de un miliard de lei doar în perioada stării de urgență (martie - mai 2020), investițiile în unități moderne de terapie intensivă și primiri urgențe au lipsit.

În timp ce premierul Florin Cîțu și fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, se ceartă încă pe autenticitatea unor semnături și pe modul de calcul al deceselor cauzate de SARS–CoV–2, România a înregistrat la ultima raportare, cel mai mare număr de decese de la începutul pandemiei, 237, un record absolut.

În secțiile de terapie intensivă sunt internați 1.432 de pacienți, număr care rămâne crescut de peste o lună de zile, fapt ce pune presiune pe întregul sistem, ajungându-se la o adevărată „vânătoare” de paturi ATI. Paciențiilor li se caută locuri în alte spitale, uneori aflate la sute de km distanță. În weekend, de exemplu, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a transportat patru pacienți COVID la Spitalul Județean din Iași. Acum două săptămâni, spitalul Foișor a fost evacuat noaptea pentru a face loc pacienților COVID.

Mai mult, atunci când se apelează la unitățile mobile de terapie intensivă amenajate în TIR-uri se produce supraîncărcarea aparatelor configurate să funcționeze 1-2 zile și au loc tragedii cum au fost cele trei decese de la Spitalul „Victor Babeș”.

Cum a intrat România în pandemie

Când vine vorba de capacitatea secțiilor de terapie intensivă, spitalele din România au intrat în pandemie cu un total de 3.495 de paturi, dintre care 1.730 dotate cu ventilatoare mecanice de suport respirator, conform datelor obținute de la Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI).

Cum o parte dintre aceste paturi și ventilatoare trebuiau păstrate pentru pacienții non-COVID din secțiile de Terapie Intensivă, puțin peste o mie de paturi dotate cu ventilatoare de sprijin respirator au fost alocate pentru pacienții COVID, conform aceleiași surse.

Banii nu au fost principala problemă în această perioadă. Ministerul Sănătății a avut de cheltuit 1 miliard de lei în perioada stării de urgență pentru gestionarea crizei sanitare, așa cum arată datele publicate într-un raport al Curții de Conturi.

”In perioada stării de urgență s-a constatat că fondurile publice destinate
combaterii infecției cu COVID-19 au fost de aproximativ 5 miliarde lei”, a declarat Cristina Gabriela Breden, director la Curtea de Contur, în cadrul unui eveniment organizat de ExpertForum.

Cum stau lucrurile după un an

În martie 2021, prim-ministrul Florin Cîțu anunța, conform unor date ale guvernului, că România a avut și 1.490 de locuri de terapie intensivă. O altă cifră, oferită tot de Florin Cîțu, se referea la faptul că România avea 900 de locuri la terapie intensivă în octombrie 2020. Astfel, din octombrie 2020 până în martie s-au adăugat aproape 500 de paturi de terapie intensivă pentru cazurile COVID, conform informațiilor oferite de Florin Cîțu.

În luna aprilie, Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, menționa până la 1.687 de locuri, dar aici includea și paturile din unitățile modulare sau cele destinate exclusiv pentru copiii sau pacientele din secțiile de ginecologie.

Conform datelor SRATI, în octombrie 2020, după primul val de investiții în domeniul medical, România avea 3.065 de paturi de terapie intensivă. Din acestea, doar 1.400 erau la dispoziția bolnavilor COVID.

La aceste cifre se mai adăugau 169 de locuri în unități mobile: 60 în TIR-uri și altele 139 în spitale modulare construite în special în București.

Cifrele de dinainte de pandemie sunt chiar puțin mai mari decât numărul de paturi de după explozia cazurilor de SARS-Cov-2. Peste 3.400 de paturi în martie 2020 și peste 3.200 de paturi în octombrie 2020. Iar aceste cifre din toamna lui 2020 sunt valabile și în aprilie 2021, așa cum a explicat pentru Europa Liberă Ministerul Sănătății.

Ce s-a schimbat în realitate este faptul că în ultimul an, între 400 și 500 de paturi care până în 2020 erau considerate de terapie intensivă deși nu aveau toată aparatura necesară, sunt acum dotate cu ventilatoare și aparatură de menținere a unui pacient în viață.

Pentru ca un pat de spital să devină de terapie intensivă are nevoie de oxigen, aparat de monitorizare a semnelor vitale și de ventilator pentru a susține respirația persoanei. Dacă nevoia unei surse de oxigen poate fi acoperită temporar cu o ajutorul buteliilor, pentru restul aparaturii nu se poate acest lucru.

• Conform datelor obținute de la Ministerul Sănătății, reiese că până în toamna anului trecut s-au achiziționat „în Faza I de dotare pentru secțiile ATI - 690 de monitoare, 86 de stații centrale de monitorizare, 460 de ventilatoare, 460 de paturi de terapie intensivă, 1.200 de injectomate și 400 de infuzomate”.

Însă, aceste achiziții au fost făcute pentru dotarea secțiilor de terapie intensivă deja existente în spitale, pentru că multe paturi erau trecute ca fiind de terapie intensivă, dar ele nu aveau dotările necesare, așa cum ni s-a mai explicat de la Ministerul Sănătății.

Numai că aceste secții nu suportau mărirea capacității decât cu unul-două paturi de terapie intensivă. Astfel, conform datelor SRATI, în toamna anului trecut, sistemul medical avea peste 300 (din cele 994) de ventilatoare care nu erau folosite.

• Pentru acest an, „în Faza II de dotare pentru secțiile ATI urmează să fie achiziționate și distribuite 300 de ventilatoare non invazive, 200 de video laringoscoape, 100 de fibrobronboscoape și 100 de paturi de terapie intensivă”, au mai precizat reprezentanții Ministerului Sănătății.

Alte cifre, aceeași capacitate prin metoda ”peticirea”

Revenind la cifrele diferite anunțate de Florin Cîțu (900 în octombrie 2020, 1.490 în martie 2021) și Vlad Voiculescu (1.687 în aprilie 2021) pentru numărul de paturi de terapie intensivă destinate bolnavilor COVID, Europa Liberă a discutat cu mai mulți directori și medici din spitalele bucureștene care au explicat cum s-a ajuns la creșteri de capacitate fără să se facă investiții reale.

În mare, în loc să se amenajeze sau să se construiască de la zero unități de terapie intensivă, s-a preferat „peticirea" sistemului.

• 1. S-a mărit lista spitalelor suport pentru COVID-19

Astfel paturi de terapie intensivă din aceste spitale au trecut pe lista celor care primesc pacienți Covid.

• 2. S-au adăugat paturi

În secțiile de terapie intensivă care erau construite pentru o anumită capacitate s-au mai adăugat unul, două sau mai multe paturi.

„O altă măsură luată de managerii de spitale, de direcțiile de sănătate a fost să mai adauge unul, două, trei paturi în secțiile de terapie intensivă deja existente. Astfel, în loc de patru paturi, a doua zi au apărut 12. Așa se face că acum se suprasolicită sistemele electrice, cele de oxigen care erau proiectate să funcționeze la o anumită capacitate. Se poate întâmpla oricând o tragedie ca la Balș”, ne-a explicat un medic de la un spital bucureștean.

• 3. S-au transformat secții care aveau alte specialități în secții de terapie intensivă.

„OK, s-au adus monitoare, poate chiar și butelii de oxigen, dar aceste paturi tot nu sunt de terapie intensivă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că un pacient într-o stare gravă nu va putea fi ținut în viață aici”, ne explică același medic.

• 4. S-a împărțit în funcție de nevoi numărul de paturi din secțiile de urgență.

„De exemplu, spitalul x are 20 de paturi la UPU. O parte din ele au devenit secții COVID. Când nu erau multe cazuri de COVID-19, foloseau 3-4 pentru astfel de cazuri, restul erau la urgențele cotidiene să le spunem. Atunci când a crescut gradul de infecție, s-au luat 12-15 paturi. S-a făcut o izolație și gata, sunt pentru COVID, iar restul de cinci pentru alte urgențe”, se plânge și un manager al unui spital din Capitală.

„Practic, în loc să se construiască sau să se înceapă construirea unor unități moderne care să rămână zeci de ani, s-a preferat peticirea pe aici, pe dincolo, tipic românească. De asta nu mai sunt locuri iar la terapie intensivă. Nu am avut strategie serioasă deloc între martie 2020 și aprilie 2021”, a mai adăugat managerul.

• 5. Unități mobile

La numărătoarea paturilor de terapie intensivă s-au adăugat și cele din unitățile mobile, din TIR-urile și containerele modulare care au fost transformate în secții de terapie intensivă.

Însă, cu excepția unității făcute de asociația „Dăruiește Viața” în curtea Spitalului „Elias" din Capitală, personalul medical se ferește să trateze pacienți aici din cauza instalațiilor improvizate din astfel de unități.

Cât costă o unitate ATI modernă

Florin Cîțu a anunțat săptămâna trecută că pacienții COVID vor putea fi tratați din această lună și la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”. Aici, Primăria Sector 4 a investit 3,5 milioane de euro pentru a construi o unitate cu o capacitate de 54 de paturi care pot fi folosite pentru tratarea cazurilor COVID: 27 de paturi pentru cazuri de urgență, 27 de paturi pentru terapie intensivă.

Ca o comparație, TIR-urile transformate în unități medicale de urgență au costat minimum 250.000 de euro fiecare, preț în care este inclusă și dotarea cu aparatură.