Cum s-a ajuns în această situație
Grecia a anunțat, vineri, că va cere celor care vor să treacă frontiera pe la Kulata-Promachonas, și un test negativ de coronavirus. Anunțul făcut din scurt și a fost rapid urmat de devansarea termenului anunțat inițial – testul negativ obligatoriu trebuia prezentat începând cu 15 iulie, ora 06.00, însă ora a fost mutată la miezul nopții - ceea ce le-a stricat vacanța multor români care au ales să se deplaseze cu mașina spre Grecia.
În continuare, cei care au vacanțe planificate în Grecia, cu mașina, nu au scăpat de emoții. Grecii cer ca testul să fie făcut cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în țara lor, iar în România, spitalele de stat și DSP-urile s-au trezit fără protocoalele necesare pentru a putea face aceste teste Real Time PCR la cerere, dar chiar și centrele private se găsesc în situația de a fi supraaglomerate.
„În unitățile de stat, la Direcțiile de Sănătate Publică, la Institutul Național de Sănătate, primordiale sunt testele persoanelor care se află în anchete epidemiologice, persoanelor internate, cei cu afecțiuni, pentru persoanele care așteaptă un tratament – cei cu dializă, pacienții oncologici, cu afecțiuni respiratorii. Acestea sunt prioritățile în acest moment”, a explicat, pentru Europa Liberă, Oana Grigore, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, de ce, practic, testele la cerere pentru Covid-19 reprezintă o testare suplimentară și de aceea, sunt întâmpinate dificultăți în realizarea și procesarea acestora.
Ministerul Sănătății urmează să completeze lista celor 113 centre de recoltare, publicată duminică, o listă care avea și „omisiuni”, după cum a recunoscut, într-un interviu pentru Europa Liberă, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu.
De pildă, Synevo, cel mai mare furnizor de servicii de diagnostic de laborator din România, era menționat în lista de centre de testare acreditate publicată de Ministerul Sănătății cu un singur punct – acolo fiind vorba, de fapt, de laboratorul pe care îl are în Chiajna, și nu de centrele de recoltare – 50 la număr, aflate în 36 de orașe din țară, după cum ne-a explicat Antoanela Curici, directoare medicală a Synevo România.
„Lista va fi actualizată cu absolut toate punctele de recoltare, cu actualizarea adreselor, a numărului de telefon. De asemenea, vor fi menționate și centrele care au acceptat și pot să facă aceste teste pentru călătoriile private, fiindcă sunt unități sanitare medicale care nu s-au putut organiza circuite separate pentru cetățenii care doresc să își facă un astfel de test”, a dat asigurări purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății.
Lungul drum până la aflarea rezultatului
În timp ce la multe centre de stat, ușile par închise, fiindcă nu au fost stabilite deocamdată protocoalele pentru a face aceste teste, după cum a scris și Economica.net, soluția pare să fie la centrele private, însă și ele sunt supraaglomerate.
Practic, înainte de a se prezenta la un centru de recoltare pentru a face testul pentru Covid-19, persoana respectivă trebuie să își facă o programare online, care, în funcție de disponibilități, poate dura și câteva zile.
Apoi, faptul că merge la un centru de recoltare nu înseamnă că, automat, acest centru are și un laborator în apropiere. De pildă, în cazul Synevo, toate probele sunt prelucrate în Laboratorul Central din Chiajna.
„În acest moment analizăm aproximativ 1.000 de probe pe zi și căutăm să extindem capacitatea de procesare pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute de la clienți corporate, pacienți supuși unor proceduri medicale și persoane care călătoresc în afara țării. În orașele mari avem deja ocupată în proporție de peste 95% capacitatea de recoltare disponibilă până la finalul lunii iulie și programări înregistrate până pe data de 11 august”, explică directoarea Synevo.
După recoltarea probelor acestea primesc un cod de bare și sunt trimise la laboratorul central, dar „nu există o diferențiere a testelor în funcție de scopul realizării acestora”, mai spune directoarea medicală a Synevo.
În România, sunt peste 300 de puncte de recoltare și laboratoare, explică purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, cu o capacitate cumulată de peste 10.000-15.000 de teste pe zi. Problema nu este însă neapărat a aparaturii, subliniază ea, ci a lipsei de personal calificat care să opereze acele aparate. În plus, „sunt foarte multe cereri și de aceea durează până la 72 de ore”.
„Activitatea din laborator era foarte intensă și anterior anunțului privind necesitatea prezentării unui raport de analiză cu rezultat negativ pentru virusului SARS-CoV2. [...] Testele sunt obligatorii și pentru pacienții care au nevoie de internare, pentru călătoria în anumite țări, dar și pentru contacții cazurilor confirmate, personalul medical sau persoanele expuse frecvent, prin natura profesiei, la agenți infecțioși”, explică Antoanela Curici.
În plus, laboratoarele, chiar și cele private sunt implicate și în alte programe naționale sau locale de testare, ceea ce pune o presiune și mai mare pe acestea.
Rezultatul testului Covid-19, potrivit normelor în vigoare, este trimis și la DSP, fie că este negativ, fie că este pozitiv. În cazul în care este negativ și cel care l-a făcut poate, deci, pleca din țară, rezultatul testului trebuie apoi tradus în limba engleză pentru a putea fi acceptat de autoritățile grecești din vama Kulata-Promachonas. În general, doar centrele private oferă un astfel de serviciu, de regulă fără costuri suplimentare, scutindu-i pe turiști de un drum și alte cheltuieli.
Pentru bucureșteni, testele de Covid-19 pentru Grecia, decontate de Primărie
Așa cum a anunțat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, încă de duminică seara, Consiliul General al Municipiului București a decis suplimentarea numărului celor care se pot înscrie în programul „Testăm pentru București”, de la 11.000 la 20.000, aici fiind incluși acum și locuitorii Capitalei care călătoresc în scopuri turistice.
Proiectul se adresează bucureștenilor ce solicită în mod voluntar testarea PCR și nu se află în categoriile definițiilor de caz stabilite prin Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, elaborată de către Institutul Naţional de Sănătate Publică din România. Bugetul se dublează și ajunge la puțin peste 4 milioane de lei (circa 825.000 de euro), iar sprijinul financiar este în valoare de 200 de lei per beneficiar. Banii nu ajung direct la beneficiar, ci vor fi decontați către unităţile sanitare publice şi/sau private afiliate în cadrul proiectului. Toate unitățile medicale afiliate proiectului „Testăm pentru București” se regăsesc și în lista publicată de Ministerul Sănătății.
Totuși, dincolo de ajutorul financiar, nu există garanția că cei care își fac testul în cadrul acestui program vor primi rezultatele mai rapid de 72 de ore.
Consilierul municipal al PNL, Cătălin Deaconescu, a criticat acest proiect despre care a spus că se transformă în „Testăm pentru Grecia”, în sensul în care este un cost de vacanță și nu un ajutor pentru o categorie defavorizată.
„Oamenii aceştia care se duc în vacanţe acolo unde li se cer astfel de teste cred că nu fac parte dintr-un grup vulnerabil, a spus Cătălin Deaconescu, potrivit Agerpres. În opinia sa, ar fi mai bine să fie testaţi la întoarcerea din concediu, ca să asigure securitatea celor care nu pleacă în vacanţe.
Facebook Forum