„Acum, (Republica Moldova) a depus cerere de aderare la UE, încercând să mai obțină vreun profit economic”, a mai spus Irina Vereșciuk, la începutul acestei săptămâni, într-un interviu pentru Jurnal TV.
Ea a precizat că vorbește în nume propriu, dar în același interviu a mai spus că nu simte că „Republica Moldova e cu Ucraina” în războiul țării sale împotriva Rusiei, așa cum sunt Polonia sau țările baltice.
„Poate mai e nevoie de o declarație, ca să înțelegem că Republica Moldova e cu Ucraina? Că avem o problemă comună și un dușman comun? (...) Republica Moldova e protejată de Ucraina, de femeile noastre care sunt violate”, a mai spus vicepremierul Ucrainei.
Disensiunile dintre cele două țări au apărut după ce în presa ucraineană a apărut un articol în care Chișinăul ar fi fost rugat insistent să ofere armatei ucrainene cele șase avioane de luptă MiG-29, însă răspunsul primit ar fi că nu vrea să „irite” Rusia.
Însă aceste aeronave n-au mai zburat de mult timp, agenția de stat Moldpres precizând că sunt într-o stare uzată.
Raluca Răducanu: Republica Moldova a ajutat Ucraina deja mai mult decât alte state
Europa Liberă: Republica Moldova găzduiește 90.000 de refugiaţi ucraineni, a declarat ilegale simbolurile invaziei ruse, are Ucraina motive de supărare?
Raluca Răducanu: Sunt mai multe nuanțe în politica ucraineană vizavi de Chișinău, unele dintre ele sunt mai vizibile în presă pentru că exprimă nemulțumiri, altele sunt mai puțin vizibile pentru că sunt discuții între autoritățile de la Chișinău și Kiev. N-aș spune că este reprezentativă poziția exprimată de doamna Vereșciuk pentru Kiev, în schimb este cumva de înțeles atitudinea Ucrainei de a cere ajutor din cât mai multe părți, dată fiind situația în care se află.
Pe de altă parte, cred că nu toți responsabilii de la Kiev cunosc elementele de politică internă de la Chișinău și nu știu exact ce anume poate face Chișinăul și în cât timp.
Până acum, Republica Moldova a ajutat Ucraina deja mai mult decât alte state, raportat la posibilitățile financiare și logistice, găzduind numărul foarte mare de refugiați. Apoi, mai ajută Ucraina nepermițând să devină un cap de pod așa cum este Belarusul, pentru a ataca Ucraina, lucru despre care se vorbește din păcate destul de puțin.
Tot aici este și problema pe care cumva trebuie să o rezolve autoritățile de la Chișinău, trebuie să mențină acest echilibru, inclusiv intern. Sunt deja semne că Moscova începe să creeze tensiuni sau este interesată să instrumenteze eventuale nemulțumiri sociale sau economice, astfel încât să înlocuiască actuala guvernare, lucru care ar pune probleme foarte mari și Ucrainei.
Europa Liberă: Înainte de declarația doamnei Vereșciuk, a apărut acel articol cum că Republica Moldova n-ar vrea să-i dea Ucrainei cele șase avioane MiG-29.
Raluca Răducanu: Nu a fost conformată informația oficial. Ucraina nu a cerut MiG-urile, iar acele avioane, de fapt, nu sunt funcționale. Sunt foarte multe comentarii care trebuie întâi verificate, pentru că multe dintre ele vin tocmai ca să creeze tensiuni, lucru care nu ajută nici Moldova și cu atât mai puțin Ucraina, dacă se va ajunge la o guvernare fidelă Rusiei la Chișinău.
Europa Liberă: Legat de candidatura la UE, Republica Moldova încă nu a completat chestionarul cu cele 369 de întrebări, nu a primit garanții privind o aderare accelerată, cum ar putea profita de Ucraina?
Raluca Răducanu: Nu e prima dată când se întâmplă, a mai făcut o declarație similară referitoare la toate statele cuprinse în Parteneriatul Estic, probabil Ucraina vrea să accentueze că luptă singură, și este adevărat, dar are în același timp tot sprijinul pe care foarte multe state pot să îl acorde. După președinția lui Vladimir Voronin, Republica Moldova și-a dorit mai vizibil aderarea la UE, este pe agenda cetățenilor, nu e pentru prima dată când spune că vrea să adere. Până acum, UE nu a dat un răspuns, de fiecare dată nu era momentul să adere tocmai ca să nu deranjeze Federația Rusă, numai că ea era deranjată de toate evoluțiile democratice din regiune, până în punctul în care a declanșat un între război împotriva Ucrainei.
Republica Moldova nu profită de Ucraina, integrarea europeană era deja pe agendă, faptul că UE este pregătită să dea un răspuns întregii regiuni, inclusiv Georgiei, nu înseamnă că statele care nu sunt prinse în conflict profită. Și Georgia a primit chestionarul.
Parteneriatul Estic nu vizează doar Ucraina, este destinat întregii regiuni. Cred că ar fi incorect față de celelalte state din Parteneriatul Estic să fie lăsate pe dinafară doar pentru că Ucraina este cea atacată de Federația Rusă. De-a lungul timpului, și Georgia, și Republica Moldova au fost atacate, ba chiar Republica Moldova a fost prima atacată, în războiul de pe Nistru, și a fost atacată cu ajutorul Ucrainei.
Europa Liberă: Crezi că ar trebui ca România să intervină în vreun fel în discuția aceasta?
Raluca Răducanu: Eu cred că nu e cazul ca România să intervină public într-o dispută în care anumiți oficiali de la Kiev încearcă să o creeze, atât timp cât Chișinăul preferă să nu pună paie pe foc. Nu e prima dată când au fost făcute asemenea declarații și Chișinăul n-a răspuns niciodată public, dimpotrivă, și-a manifestat solidaritatea cu Ucraina. Nu e cazul ca Bucureștiul să intervină.
Sunt discuții care oricum au loc la nivel înalt, oficiale, cred că insistența pe ele ar face și mai mult rău. Chișinăul încearcă să nu facă mai mult decât este, pentru că trebuie să gestioneze și ce se întâmplă pe plan intern. Dacă întreții conflictul, dacă relațiile dintre Ucraina și Republica Moldova sunt tensionate, singurul care câștigă de pe urma acestui conflict este Rusia. Sunt convinsă că nici Kievul nu-și dorește asta.
Cum a răspuns Chișinăul
Președinția Republicii Moldova a răspuns afirmațiilor făcute de oficialul ucrainean amintind că a condamnat invazia Rusiei în Ucraina și că ofere tot ajutorul disponibil refugiaților ucraineni.
Chișinăul a făcut precizări și cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană: „Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în această perioadă dificilă, inclusiv pentru a confirma că își dorește să fie parte a lumii libere, că prețuiește democrația și crede că în familia UE poate asigura libertate, siguranță și bunăstare pentru cetățenii săi”.
Premierul Natalia Gavriliţa a răspuns că „pentru asistență pe plan militar există ţări mult mai bine dotate și mai reziliente”, precizând că Moldova găzduiește peste 90.000 de refugiaţi ucraineni notează Moldpres.
De asemenea, ambasadorul moldovean în Ucraina, Valeriu Chiveri, a numit „rupte de realitate” și „bazate pe emoții” declarațiile oficialității ucrainene, adăugând că „ele nu vor ajuta, ci dimpotrivă, doar vor dezbina”.
La rândul său, consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak a spus pentru Jurnal TV că Ucraina înțelege riscurile energetice și cele legate de Transnistria la care s-ar expune Republica Moldova, dacă ar condamna mai ferm Rusia pentru atacul ei contra Ucrainei. „Avem încredere în Moldova”, a spus el.
