Linkuri accesibilitate

De ce nu a fost România ținta teroriștilor afgani


Civili care inspectează locul unde a fost distrusă benzinăria, în urma atacului cu bombă de la Kabul, din Zona Verde
Civili care inspectează locul unde a fost distrusă benzinăria, în urma atacului cu bombă de la Kabul, din Zona Verde

Reprezentanții Ambasadei române de la Kabul sunt victime colaterale ale atacului terrorist care a avut loc asupra cartierului rezidențial fortificat din capitala afgană, cunoscut sub numele de Green Vilage, locul în care se află sediile mai multor organizații internaționale.

Surse diplomatice ne-au spus că nu există niciun fel de informații care să demonstreze că teroriștii ar fi ales ca țintă România și că tragedia în care au fost răniți aproape 150 de oameni și au murit peste 20 are legătură atât cu negocierile purtate de americani cu insurgenții afgani, cât și cu alegerile prezidențiale din Afganistan, programate pentru 28 septembrie. Între victime se află și un ofițer român care se ocupa de securitatea micii ambasade românești de la Kabul. Nici numele acestuia nu a fost dat publicității și nici al diplomatului român grav rănit. Fostul președinte Traian Băsescu susține însă că aceștia ar fi fost trimiși acolo de Serviciul de Informații Externe, ceea ce ar explica ținerea la secret a identității acestora. Românul ucis a fost decorat post mortem de președintele Iohannis cu Ordinul Steaua României.

Ministra de Externe, Ramona Mănescu, a declarat că în atac „a fost țintită” Ambasada României din Kabul și că, „după ce au atacat clădirea principală”, talibanii „au incendiat alte clădiri anexe”, iar „locul nu mai poate fi utilizat”.

Iulian Chifu, fost consilier prezidențial pentru Afaceri Strategice, Securitate și Politică Externă, argumentează că, fiind vorba despre un număr atât de mare de morți și răniți într-un campus internațional din centrul capitalei afgane, dintre care doar doi români se află printre victime, „e greu de spus că România a fost țintă”. „Atacul s-a produs în întreaga Zonă Verde, iar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie ca mai întâi să pătrunzi acolo. E clar că s-a produs un soi de trădare sau o coparticipare a cuiva dintre cei care asigurau paza acelei zone izolate și securizate, fiindcă teroriștii au intrat cu arme de foc, explozibil, centuri autodetonante”, este de părere Iulian Chifu.

Expertul în afaceri strategice subliniază că „e puțin probabil, ca Ambasada României, doar pentru că este Ambasada României, să fi fost țintă, ci Ambasada a fost țintă pentru că se află în Zona Verde, iar ținta a fost chiar Zona Verde”. Totuși, Chifu nu exclude posibilitatea existenței unor date care să-i dea dreptate ministrei de Externe și adaugă că teroriștii au ales acest loc, fiindcă era vulnerabil și au putut găsi o breșă acolo. Pe de altă parte, atacul a fost al treilea în decursul a trei zile consecutive și a avut loc în vreme ce principalul canal de televiziune din Afganistan difuza un interviu cu emisarul special al Washington-ului, Zalmay Khalilzad, care vorbea despre acordul cu talibanii „buni” și despre restrângerea prezenței americane în Afganistan. Scenariul nevalidat încă ar fi eventuala transformare a insurgenților „buni” într-o componentă politică, după modelul folosit în Irlanda de Nord, unde IRA, Armata Republicană Irlandeză, care era o formațiune paramilitară cu atacuri teroriste la activ, s-a transformat în partid politic.

Iulian Chifu spune că acesta este unul dintre modelele rezolvării conflictelor, dar că, deocamdată, nu se știu prea multe lucruri despre cursul tratativelor. Ceea ce e tot mai clar, potrivit expertului în securitate, este că „grupările teroriste care nu sunt parte a negocierilor n-au făcut altceva decât să iasă în prim-plan, să marcheze faptul că sunt nemulțumite, că pot executa atacuri în zonele cele mai profunde și mai costisitoare din punctul de vedere al imaginii, cum este aria din Green Vilage”.

Supărarea acestor talibani „răi” este legată de următoarele tratative care se pregătesc între guvernul afgan și talibanii „buni”, după cum notează fostul consilier preziențial: „o negociere de împărțire a puterii, a zonelor de influență, a echiliberelor, mai ales că talibanii dețin circa 50% din teritoriul Afganistanului, deși doar 20% din populația țării trăiește acolo. E un proces care abia începe. E condiționat de acordul americano-taliban, iar reducerea prezenței SUA se face pe măsură ce negocierile avansează”. Iulian Chifu crede că e greu de spus în ce fel vor fi integrate forțele talibane: ca trupe de apărare pentru anumite zone sau ca o componentă politică gata să împartă puterea cu forțele actuale: „guvernul afgan e înclinat spre o democrație electorală, atât cât poate exista în afganistan, în vreme ce pe când trupele talibane sunt mai degrabă o structură islamistă, care nu acceptă deocamdată statul constituțional”

Guvernul de la Kabul a menționat miercuri „pericolele" pe care le comportă acordul propus între SUA şi militanţii talibani, menit să pună capăt celui mai lung conflict în care America a fost parte și care intră în cel de-al 18 lea an. Atenționarea vine la două zile după ce trimisul special al SUA pentru Afganistan, Zalmay Khalilzad, a dat publicităţii proiectul de acord cu guvernul afgan, care prevede, între altele, retragerea unui număr de 5.000 de soldaţi din Afganistan în următoarele 135 de zile. Una dintre prevederile acordului presupune ca talibanii să poarte negocieri directe cu guvernul afgan, pas pe care militanţii talibani au refuzat până acum să-l facă.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG