Organizațiile neguvernamentale din România au o situație mai precară decât în urmă cu cinci ani, iar situația lor nu pare să se îmbunătățească pe termen scurt.
Indexul despre starea ONG-urilor pe anul 2018, a fost dar publicității pe site-ul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile și pornește de la realitatea din justiția autohtonă: și anume că PSD și ceilalți parteneri temporari ai acestui partid au amendat trei legi majore care guvernează sistemul judecătoresc, pentru a institui o secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție și pentru a crește rolul Ministerului Justiției în numirea și demiterea procurorilor-șefi.
Indexul a fost finanțat de USAID (United States Agency for International Development) și FHI 360 (Family Health International) și USAID și a ajuns la concluzia că organizațiile neguvernamentale din România nu-și desfășoară activitatea într-un mediu prietenesc:
- -sustenabilitatea organizațiilor societății civile s-a deteriorat în 2018, a regresat pe toate dimensiunile, exceptând infrastructura sectorului.
- -cadrul legal pentru acțiunile ONG-urilor s-a deteriorat odată cu înmulțirea încercărilor de reglementare a operațiunilor și a finanțelor asociațiilor și fundațiilor, într-o manieră care pune poveri excesive pe umerii acestora, astfel încât au furnizat mai puține servicii și au deservit mai puțini beneficiari de-a lungul anului
- autoritățile publice au descurajat implicarea cetățenilor și a ONG-urilor în procesul de formulare a politicilor publice. Între timp, unii politicieni și oficiali de rang înalt din Guvern și-au întețit retorica negativă și au acuzat organizațiile societății civile că ar fi agenți străini.
- autoritățile au încercat din ce în ce mai mult să reglementeze operațiunile și finanțările asociațiilor și fundațiilor.
- în 2017 doi parlamentari ai principalului partid de guvernare au înaintat o propunere legislativă de modificare drastică a Ordonanței de Guvern 26/2000 care reglementează înființarea și funcționarea organizațiilor neguvernamentale. Pe lângă prevederile îngrijorătoare, propunerea presupunea obligația organizațiilor de a raporta și publica în Monitorul Oficial, bianual și pe cheltuiala proprie, informații referitoare la toți donatorii lor, indiferent cât de mici sunt, sub sancțiunea dizolvării în eventualitatea în care cerința nu este îndeplinită. Propunerea a stârnit critici internaționale, Comisia de la Veneția și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa/Biroul pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) emițând o opinie comună prin care declarau că reglementările privind OSC ar trebui înlăturate.
- proiectul de lege care vizează transpunerea directivei europene referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar pentru spălarea de bani sau finanțarea terorismului obligă ONG-urile să raporteze Guvernului datele de identificare ale „beneficiarilor săi reali”, aplicând termenul de „beneficiar real” absolut fiecărei persoane asistate de o organizație. Imposibilitatea de a respecta cerința presupune aplicarea unor sancțiuni severe care pot duce la dizolvarea organizației.
- fără să fi fost realizată vreo analiză de risc societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare.
- companiile sunt eligibile pentru o deducere a sponsorizărilor de până la 20% din impozitul pe profit datorat sau până la 0,5% din cifra de afaceri anuală, în funcție de care valoare este mai mică. Această deducere este valabilă doar în cazul companiilor plătitoare de impozit pe profit, al căror număr a scăzut oricum drastic la începutul lui ianuarie 2018, odată ce companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 1 milion EUR au început să plătească doar taxa pe venit.
-
Ordonanței de Urgență 25/2018 specifica faptul că și plătitorilor de taxă pe venit le era permis să deducă 20% din taxele datorate, dar numai în cazul în care sponsorizarea era adresată unui furnizor de servicii sociale autorizat, cu cel puțin un serviciu licențiat, caracteristică pe care doar 5% din ONG-urile active o au.
-
pentru a putea beneficia de deduceri fiscale, organizațiile neguvernamentale trebuie să nu aibă datorii la stat mai vechi de 90 de zile și să nu fie declarate inactive.
-
în octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că orice individ care ia parte la un protest neautorizat în fața unei instituții publice este pasibil de primirea unei sancțiuni.
-
capacitatea organizațională a organizațiilor societății civile s-a deteriorat ușor în 2018 din cauza fluctuației mari de personal. Creșterea venitului minim pe economie de la 312 la 410 EUR pe lună a afectat organizațiile care aveau angajați plătiți la acest prag.
-
Datele World Giving Index 2018 arată că numai 6% dintre respondenții din România s-au implicat în activități de voluntariat în 2017, spre deosebire de 9% în anul precedent.
-
sustenabilitatea financiară s-a deteriorat ușor în 2018. Conform datelor World Giving Index 2018, 20% din români au donat unei organizații în 2017, comparativ cu cei 24% din 2016. ANAF a raportat faptul că în 2018 sumele colectate prin mecanismul de 2% au atins 44,32 milioane USD (pentru anul fiscal 2017), mai ridicate decât în anul precedent, dar tot cu mult sub recordul de 53,02 milioane USD înregistrat pentru anul fiscal 2015.
-
o serie de corporații mari din România, cum ar fi Kaufland, OMV Petrom, Lidl România, Raiffeisen Bank, MOL România, IKEA România și Vodafone, au continuat să susțină organizațiile neguvernamentale prin programe de finanțare naționale. Conform unui raport emis în 2018 de CSR Media și Valoria Business Solutions, bugetele corporațiilor pentru programele de responsabilitate socială fie au stagnat (30% din respondenți), fie au crescut ușor (între 30 și 59% dintre respondenți). Principalele domenii de interes pentru aceste programe sunt educația, sfera socialului, și mediul, iar majoritatea acestora operează la nivel național, mai degrabă decât local sau la nivel de comunitate.
-
formal există canale legale de comunicare între organizațiile neguvernamentale și autorități. Cu toate acestea, autoritățile nu respectă de fiecare dată prevederile ce țin de consultare atunci când urmează a fi luate decizii de interes public. Iar chiar și atunci acest lucru se întâmplă, procesul e marcat de lipsă de încredere de ambele părți.
-
Grupurile civice informale au continuat să militeze pentru schimbare în comunitățile lor. Unul dintre cele mai notabile succese este acela al grupului Împreună pentru Autostrada A8, care a convins Parlamentul să adopte o lege prin care solicită Guvernului să inițieze prima autostradă care ajunge în Moldova.
-
organizațiile neguvernamentale au continuat să furnizeze o varietate de bunuri și servicii, deși cantitatea totală a acestora a scăzut ușor în 2018. Din cauza personalului redus și a finanțărilor precare, unele servicii sociale au ajuns la un număr mai mic de beneficiari comparativ cu anii anteriori
Facebook Forum